Bulgaria, de la nord la sud

Imi plac calatoriile care iti ofera ocazia de a admira in voie schimbarea treptata a peisajului, pe etaje climatice, ca intr-o lectie virtuala de botanica. Asa am realizat ca aria mea climatica favorita e indubitabil, sudul. Apreciez litoralul bulgaresc pentru aerul rustic si verva vegetala, pentru culorile pure si lumina speciala, si nu in ultimul rand, pentru Marea Neagra cea uimitor de albastra.

Cand te hotarasti sa strabati cei 60 de kilometri de la Vama Veche la Balcic, in luna mai, te izbeste galbenul indrajit al culturilor de rapita si verdele crud al campurilor, ca intr-o pictura expresionista. De altfel, imi place sa cred ca, dincolo de considerentele mondene, pictorii interbelici erau atrasi la Balcic de aceste culori pure, crude sau sublimate de soare. Vara peisajul devine fierbinte, casele par si mai albe, marea si mai albastra. In septembrie si octombrie, drumul pustiu e scaldat de o lumina moale, voluptoasa, culorile se sting, campurile definite de rosul ardeilor capia se intind nesfarsite.

Nu stiu care e secretul culorilor din Cadrilater, dar locul are un farmec special, care, de indata ce ce ai coborat mai jos de Balcic, dispare.

De obicei, zabovesc la Kamen Briag si ma rasfat la Dalboka. Tarmul stancos e deosebit de pitoresc in Tyulenovo, un sat care seamana foarte tare cu Vama Veche de odinioara, cu case fara garduri, curti argiloase cu multe flori si bolti de tartacute. Tyulene inseamna in bulgara foca, si se pare ca printre stancile spectaculoase de aici, isi aveau cuibul o specie de foci de Marea Neagra, Monachus monachus, care au disparut, din cauza braconajului intensiv. Se spune ca singurul loc unde mai pot fi intalnite e rezervatia naturala Milli Park, de langa Kusadasi. Desi am fost acolo, nu am avut sansa de a ma intalni cu celebra monachus…

Imi place sa admir marea si sa mananc la Dalboka, un golf pitoresc, abrupt, nu departe de capul Kaliacra. Locul a devenit in ultimul timp cea mai cunoscuta ferma de midi de pe litoralul bulgaresc si e frecvent vizitat de romani. Portiile sunt generoase si pestele e proaspat. Chiar ne intrebam de ce in marea aia a lor atat de albastra pare sa fie mai mult peste decat in marea noastra neagra. In termeni de dezmat culinar si cromatic, Dalboka imi aduce aminte de o terasa insorita la Setubal si o experienta gustativa extravaganta cu  fructe de mare. Intr-un fel straniu si nedefinit, Bulgaria e pentru mine un portal catre soarele Portugaliei.

Despre alte locuri favorite de la sud de Burgas, intr-o poveste viitoare…

9 Comments

Filed under jurnal de călătorie

9 Responses to Bulgaria, de la nord la sud

  1. berbecutio

    Inca nu ti-au furat masina? Nu ti-au cerut taxa de “ekologhia” la vama (disparuta de pe vremea aviarei?). Nu ti-au aruncat pe geam in noroi hartia de 50de E spunand ca 2E e taxa, nu 50…si noi nu avem rest?!?! Nu te-au arestat ca ai fost recalcitrant dupa ce ti-au furat masina si nu te-au tinut la puscarie 48 de ore pentru asta? Nu se uitau insistent niste baieti nebarbieriti la tine cand mancai, pentru ca apoi sa te sicaneze un BMW pe autostrada? Daca erai student aveai mari sanse sa fie high-jack-ed microbuzul in care te deplasai impreuna cu cei 6 colegi care prinsesera o bursa de 2 luni la Burgas si sa fii lasat in chiloti iarna la -20 grade fara haine sau bocanci in plin camp, vazand microbuzul arzand la cativa km in zare! Daca erai ministru bulgar aveai sanse 5% sa fii asasinat! Care Bulgaria?
    Daca-mi spui ca aia a autostrazilor si a celor mai mici spagi tot nu ma convingi! Nu c-as fi fan litoralul romanesc..departe de mine gandul, insa..sa fim seriosi – e optiunea low cost, grad maxim de risc!

    • vinuri povestite

      In ultimii trei ani, am mers de 3-4 ori pe an in diverse regiuni din Bulgaria si inca nu mi s-a intamplat nimic. Cred ca Bulgaria s-a schimbat mult dupa ce a intrat in UE, iar intamplarile despre care povestesti au inceput sa dispara. Mai ales ca sunt o tara saraca si au inteles ce avantaj imens poate reprezenta pentru ei un oras atat de bogat cum e Bucurestiul la 60 de kilometri de granita…

  2. Frumos punctat. Și eu am fost încîntat de Cadrilater și partea de sud a regiunii. Despre jungla bulgară, am un amic care-i cel mai ghinionist om din lume. Anul trecut i s-a stricat compresorul de la aerul condiționat fix prin mijlocul Bulgariei. Mașină scumpă, risc să-și ia țeapă cam prin orice service bulgăresc. Cu tot ghinionul lui i l-au reparat niște bulgari dintr-un sătuc uitat de lume, care aveau cele mai performante utilaje. A plătit o sumă incredibil de mică pentru un român și compresorul merge uns. La români i-ar fi spus să-l schimbe cu 1000 de euro, că așa ceva nu se mai poate repara. A ajuns acolo cu ajutorul ălora de la reprezentanța producătorului mașinii din Sofia. Așa că poate bulgarii nu-s chiar așa cum ne închipuim noi.

    • vinuri povestite

      Nu neg ca poti avea ghinion. Pe de alta parte, cred sincer ca intamplarile sunt pe masura oamenilor si ca daca zambesti, stii sa zici “buna ziua” si “multumesc”, oamenii inteleg ca faci un efort catre ei si devin mai prietenosi. Nu trebuie sa pleci a priori la drum cu ideea ca te pandesc lucruri urate.

  3. Vera

    Invariabil, prima intrebare care ti se pune, cind povestesti ca ai fost in Bulgaria, este daca ti-au furat masina…este o nevroza generata de neputinta… de a fi ce sunt ei, de a oferi ceea ce ofera ei… Da, cand zambesti si te abandonezi calatoriei cu cele mai frumoase ganduri, nu ti se poate intampla nimic rau…si, normal iti ridici premiul cel mare…esti mai bogat cu o calatorie!

  4. gabi

    M-am intors de curand din Bulgaria. Norocul a fost de partea noastra si nu am avut parte de incidente sau neplaceri. Am fost placut surprinsa de peisajele splendide pe care le-am putut admira, de linistea odihnitoare si relaxanta pe care le-am intalnit pe tarmul bulgaresc, de vegetatia si fauna marina, de amabilitatea bulgarilor, de calitatea preparatelor culinare.

    • vinuri povestite

      Ma bucur ca ti-a placut tarmul bulgaresc. Cred ca ai multe de invatat dupa o astfel de calatorie…

  5. irina

    Mie mi-ai făcut o poftă nemăsurată. Acum numai să conving bărbatul, calendarul şi rubedeniile că nu pe ele e musai să le văd 🙂 .

Leave a Reply