Cate placeri iti ofera vinul ?

Motivul pentru care traiesc la Bucuresti, dincolo de hazardul nasterii mele, e profund legat de firea mea balcanica si meridionala care nu se poate adapta usor altor meleaguri. Momentul cand ea isi face de cap fara pic de rusine, e targuitul. Imi plac la nebunie preliminariile cumparaturilor, duelul cu negustorul sau vorbaria destinsa cu un om pe care il vezi pentru prima data in viata. In viziunea mea orientala, marfa e facuta sa fie pipaita, mirosita si gustata, iar deliciul intalnirii cu un om, care sta acolo pentru tine si e in stare sa-ti spuna o poveste nu are egal pe lume. Pentru mine, placerea pe care ti-o ofera vinul incepe cu desfatarea de a te plimba printre rafturi, si de a lasa sticlele sa-si spuna povestea si se prelungeste cu rafinamentul causeriei cu vanzatorul.

Odata ce ai ales, incepe agonia asteptarii… Si cred ca nici o placere nu rivalizeaza cu momentul deschiderii. Mustesti de asteptari, simturile sunt incordate, freamata intre agonie si extaz. Cum o sa fie ? O sa te surprinda ? Si daca da, cat de tare ?

Iar prima desfatare e culoarea: stralucitoare, adanca, evaziva, exuberanta, neprietenoasa, triumfala. In mod absolut bizar, vinul vorbeste mai intai ochiului. Trebuie sa marturisesc ca motivul pentru care nu cumpar vin in sticle transparente, nu are mare legatura cu teama ca vinul sa nu fie afectat de defectul de lumina, ci mai ales pentru ca un vin in sticla transparenta imi strica placerea descoperirii. E un vin care se livreaza de la sine, fara lupta, care iti fura o mare parte din desfatarile imaginarului si ale asteptarii.

Daca culoarea iti vorbeste despre starea de spirit a vinului, aromele iti spun mai multe despre caracterul sau. Alcoolic si otarat, domol si bonom, invaluitor si perfid, sincer si deschis, tantos, strengar, mut si incapatnat sau pur si simplu, misterios. Si apoi, vine, ineluctabil, momentul adevarului, cand buzele se apropie de marginea paharului. Degustatul e clipa fericita in care toate asteptarile si senzatiile de pana atunci se reunesc, iar daca se confirma unele pe altele, daca culoarea, aromele si gustul sunt in armonie, ai atins un moment atemporal de echilibru. Iar un vin bun e capabil sa inghete timpul intr-o clipa eterna…

9 Comments

Filed under poveştile Monei

9 Responses to Cate placeri iti ofera vinul ?

  1. boris

    Consider ca vinul, singur, nu poate sa-ti ofere o placere deplina, de aceea este indicat sa fie asociat cu ceva sau cineva, in felul acesta, cred, se va va ” deschide ” si te va lasa sa-i descoperi toate aromele, placerile si de ce nu tot sufletul!

  2. boris

    Poate ca noi ne dorim prea multe de la consumatorul roman, sa asocieze mancarea cu vinul, sau de ce nu, starea sufleteasca cu vinul ( poate de aceea romanul consuma vinul cu sifon, pentru ca este o fire vesela si sprintara :)) ).
    Atata timp, cat cei care se afla la conducearea PNVV-ului, nu iau nici o masura impotriva producatorilor de asa numitelor ” bauturi cu aroma de vin ” ,nu se va intampla nimic, degeaba discutam noi despre asocieri, despre cat de frumos este vinul, despre faptul ca vinul este o fiinta pe care nu poti sa o pacalesti, pentru ca ca, din pacate, aceste discutii se adreseaza unui numar foarte restrans de consumatori, care oricum stiu ce inseamna vinul si cat de frumos este el.
    Va doresc o zi cat mai frumoasa!

    • Parerea mea e ca unii romani amesteca vinul cu sifon, pentru ca apreciaza cantitatea in detrimentul calitatii. Din pacate, e un lucru care se vede in tara romaneasca in foarte multe domenii, si daca vrei un exemplu, chiar si la nivel lingvistic. Romanii isi doresc de anul nou, (“La multi ani !”) ani multi, deci cantitate, in timp ce francezii isi doresc un an bun (“Bonne annee”), deci calitate. Si, apropo, generalizarea, in opinia mea, inseamna tot favorizarea cantitatii in detrimentul calitatii.
      Eu am invatat la scoala ca singura lege care functioneaza pe o piata libera e legea cererii si a ofertei. Cu cat vor fi mai multi oameni care nu vor mai fi dispusi sa cumpere “bauturi cu aroma de vin”, cu atat de repede se va schimba piata. Si aici intervenim noi, cei care discutam despre cat de frumos este vinul. Cred ca am asteptat destul de la altii sa faca, e momentul sa mai facem si noi cate ceva…
      Pe de alta parte, consider ca apropierea de vin poate fi si o decizie individuala, si ca poti sa scrii despre vin, ca despre orice altceva, pentru ca iti face placere.

      • boris

        Activez pe piata vinului si a bauturilor premium de peste 9 ani, si din pacate nu vad nici o schimbare majora, in ceea ce priveste calitatea, consumatorul inca cauta cantitatea, si ce este mai neplacut, pretul. Romanul cumpara pretul ( cel mai bun exemplu este berea la pet, care, in Romania reprezinta peste 55% din consumul de bere ). De multe ori m-am saturat sa le mai explic horecarilor de ce este indicat sa aiba produse de calitate, la un pret mai mare, decat sa aiba produse ieftine si de proasta calitate, dar sa fie o cantitate mare.
        Da, intradevar, singura lege care sa activeze pe o piata normala sa fie legea cererii si a ofertei, dar Romania este o piata anormala, in care dicteaza pretul si cantitatea…

        • Si eu activez pe piata bautului de vin, indraznesc sa zic de vreo 15 de ani 🙂 si cred ca totusi lucrurile s-au schimbat. In primul rand, oferta e mai mare si au inceput sa se produca vinuri foarte bune in Romania. Cred ca, din partea consumatorului, atitudinea orientata catre pret e normala, problema apare in momentul in care piata nu poate oferi produse avantajoase din punct de vedere pret-calitate, care sa orienteze gustul consumatorului catre calitate si care sa-l faca intr-un final sa doreasca sa incerce si ceva mai bun, intai la ocazii speciale si apoi ceva mai des. Piata romaneasca de vin e descentrata si ofera fie vinuri foarte proaste, fie vinuri foarte bune. In plus, nimeni nu poate ajunge connaisseur peste noapte, iar educarea consumatorului si a celor care servesc vinul, a cam fost trecuta cu vederea.

        • Si mai voiam sa adaug, caci am dat “send” cu grabire, ca mi se pare o discutie interesanta din multe puncte de vedere si ca imi face placere ca ai deschis-o in acest spatiu. Si nu te descuraja, unele lucruri sunt precum armagnac-ul, le faci pentru nepoti.

  3. boris

    Intradevar, cei care servesc vinul ( ospatarii, sau mai bine spus personalul dintr-un restaurant ) , nu au inteles ca munca pe care o fac ei este un job, ca oricare altul, din care poti sa iesi la pensie si din acest motiv nu fac nimic pentru a se informa, pentru a fi la curent cu ce este nou pe piata.
    In ceea ce priveste o lege a vinului, corecta, ar trebui sa existe si in Romania, asa cum are Franta, poate in felul acesta vor disparea toate firmele fantoma si toti cei care fac ” bauturi cu aroma de vin “
    In final, pentru a reveni la tema noastra, de altfel o tema foarte frumoasa, un link, catre o poezie foarte frumoasa, o asociere perfecta, intre arta si frumos!
    http://www.citatepedia.ro/citat.php?id=22792

Leave a Reply