Category Archives: ştiri cu şi despre vin

Avalanșa spumantelor în primăvara timpurie a Clujului

Zilele trecute la o degustare Vega Sicilia, povesteam cu vecinul de masă, francez, importator de vinuri, despre târgul de vinuri Wine Up. Aș vrea să merg și eu, mi-a spus el. Dar ai ce face două zile la Cluj ? Eh, am răspus eu, zâmbind, amintindu-mi că sunt blogger de vin. O zi pentru albe și o zi pentru roșii…

Peste câteva zile ne-am revăzut la Cluj la Wine Up și l-am întrebat cum i se pare. E fain, mi-a spus, Clujul nu e ca Bucureștiul.  O primă impresie pe care am tot auzit-o, un loc comun poate, dar în primul rând în această diferență de atmosferă rezidă farmecul evenimentelor organizate la Cluj, fie că vorbim de Wine Up, fie că vorbim de TIFF.

La cea de treia ediție, Wine Up a crescut și a avut nevoie de o locație nouă, Palatul Banffy. Au fost mai mulți expozanți (32) și mai mulți vizitatori. Și ceea ce mi s-a părut extrem de important, din spusele expozanților, printre vizitatori au fost și mulți reprezentați ai industriei HORECA, proprietari de baruri și specialiști, angajați în marile lanțuri hoteliere din țară. Clujul vrea să știe “cu ce se mănâncă” vinul și ăsta e un semn foarte bun pentru dezvoltarea calității serviciilor orașului.

Vedetele acestei ediții au fost vinurile spumante, cu mare succes la public și specialiști deopotrivă. Pe lângă spumantele deja cunoscute Rhein Extra de la Halewood, Crâmposie de la Prince Stirbey, Kotys de la Petro Vaselo și Cuartz de la Crama Gîrboiu, în lunile ce vin veți avea ocazia să gustați două branduri noi: Carassia și Johanna. Crama Carastelec lansează o gamă de trei vinuri spumante – Carassia Clasic – extra brut, Carassia rose ( Blanc de Noir – 100% Pinot noir) și Carassia Blanc de Blancs ( 100% Chardonnay). De asemenea, Crama Bauer vă pregătește un spumant din fetească regală, Johanna.

Mi-au plăcut și îmi doresc să redegust: Feteasca regala 2015, Prince Stirbey, O.R.A.N.G.E 2015 Bauer, Chardonnay Maletine Petro Vaselo, Pinot noir 2011 Corcova, Cuvee Andrei Cabernet Sauvignon Avincis, Thea Viognier, Halewood, Blaufrankisch Nachbil , Invictus 2015, Fetească regală și Riesling, Chateau Vartely.  Retrospectiv, privind lista de mai sus, constat cât de puține vinuri din soiuri tradiționale românești au fost la aceasta ediție. Mult Pinot noir, Chardonnay, Riesling de Rhin, Cabernet și Merlot. Vinuri corecte, dar comune. Nu poți să produci în România riesling la nivelul de expresivitate al lui Leon Beyer- ca să dau exemplu un vin care a fost spre degustare în expoziție la standul Vinimondo-  și nici nu cred că un astfel de vin ar avea succes la export, dar poți să faci vinuri foarte bune din fetească regală. Cred că soiurile românești pot oferi vinurilor noastre personalitatea care le lipsește, iar instituțiile abilitate din domeniul viei și vinului ar trebui să țină cont și de acest aspect. În orice caz, un subiect rodnic de discuție pentru un viitor masterclass.

Așadar, să ne vedem cu bine la Wine UP 2018 !

Leave a Comment

Filed under ştiri cu şi despre vin

Cele două Românii

În acest an, astrele s-au aliniat în așa măsură încât am reușit să ajung din nou la târgul de vin de la Dusseldorf. ProWein e unul dintre cele mai profesioniste evenimente de business pe care le-am văzut și asta în ciuda faptului că târgul se mărește cu o rapiditate uimitoare de la un an la altul. Pe scurt, era frustrant de multă băutură. Și din păcate, nu a fost singurul lucru care mi-a lăsat un gust amar.

stand

stand 1

România a participat și în acest an cu două standuri, o ilustrare fidelă a faliei care există între cele două Românii: cea publică și cea privată, cea rurală și cea urbană, cea contra și cea pro, etc. Nu știu dacă vizitatorii străini au înțeles ce-i cu cele două standuri în condițille în care toate celelalte țări din jur aveau unul singur sau – în cazul celor mari – erau organizate pe zone viticole. Pentru români, problema nu-i cu siguranță greu de înțeles, unul este standul decontat din bani publici, de ministerul de profil, celălalt este plătit de producătorii de vin din buzunarul propriu. Dincolo de imagine, mai gravă e problema nevalorificării banilor publici. O situație a incompetenței instituționale generalizate și intens mediatizate, în toate domeniile în ultimul an. Căci din păcate, pe termen lung, a plăti un stand separat nu va rezolva problema proastei utilizări a banului public, în aceeași măsură în care a plăti copiilor facultatea la privat nu va ajuta vreodată la ridicarea prestigiului învățământului public. Desigur, vinul românesc a fost mai bine reprezentat în acest an. Dar nu cred, mai ales după o plimbare printre sutele de standuri de la ProWein, că are vreo șansă în fața concurenței în condițiile în care asistența instituțiilor abilitate ale statului român nu funcționează. Iar prețul ridicat al vinului românesc se vede momentan în buzunarul consumatorului din România.

Ce-i de făcut ?

6 Comments

Filed under ştiri cu şi despre vin

Noi evenimente în lumea vinului

Deși nu mă așteptam ca transformările să fie așa rapide, acest început de an aduce un curent de aer proaspăt în lumea vinului. Deja se anunță o mulțime de evenimente frumoase legate de vin și dintre ele, o să vă spun, pe scurt, câte ceva despre cele cu care mă mândresc cel mai tare pentru că sunt gândite de prietenii mei: Alina, Lucia, Vlad și Nicușor.

Revino

În perioada 14- 16 mai, Alina Iancu organizează prima ediție a Salonului Revino – descoperă vinurile din România. Oarecum diferit de un târg clasic de vin, acest salon își propune promovarea tursimului viticol din România și a vinurilor din segmentul HoReCa. În atmosfera elegantă a hotelului Novotel veți avea ocazia să descoperiți vinuri noi, crame despre care poate n-ați mai auzit și pensiuni turistice pitorești care își încep activitatea.

Pe 15 februarie, noul site dedicat exclusiv tururilor cicliste printre vii va fi on-line- Wineriders. Vlad Tănasie și Nicușor Cazan sunt cicliști pasionați și mă fac de fiecare dată să mă gândesc cu nostalgie la singurul tur pe care l-am făcut cu bicicleta în 1999, timp de o săptămână între Sighișoara și Sibiu, vizitând bisericile săsești fortificate. Din păcate, pe vremea aia nu aveam blog ca să vă pot povesti despre frumusețea acestei zone în care încă îmi mai doresc să-mi cumpăr o casă.

Vinul e o călătorie cu prieteni de nădejde care vă poate schimba viața. Cel puțin în cazul meu așa a fost…

Leave a Comment

Filed under ştiri cu şi despre vin

Muza marketingului

Poate că n-aș fi scris aceste rânduri dacă schimbul de replici cu barmanul din La Muse, dintr-o noapte de vineri, nu m-ar fi pus pe gânduri. Invitată fiind la lansarea unui nou vin al Cramelor Recaș – Muse – știam că pot să aleg să încep degustarea cu un rosé sec, pe numele lui Muse Day, sau cu un rosé demi-sec, adică Muse Night, așa că i-am spus barmanului: “Un pahar de rosé din cel sec, vă rog.” Răspunsul a venit prompt: “Mie să nu-mi cereți sec, mie să-mi spuneți dacă vreți Muse Day sau Muse Night”. A fost unul din momentele rare în care am înțeles dintr-o străfulgerare de ce au oamenii nevoie de branduri.

Dar, Muse Day /Night este un brand bine conceput, un vin scump, pentru club, cu o sticlă elegantă, care aduce o premieră în piața vinului românesc: dopul de sticlă. Apariția acestui vin e de bun augur și sper ca el să producă două efecte pe termen lung.

Muse day

În primul rând, îmi doresc ca succesul acestui brand în rândul tinerilor consumatori să încurajeze producătorii români în decizia de a înlocui dopurile tradiționale din polimer sau din plută cu sisteme moderne de tip screw-cap sau dop de sticlă. Discuția asupra acestei schimbări necesare este veche, iar la întrebarea de ce nu avem încă vreun vin românesc cu screw-cap, producătorii răspund că au cercetat tendința pieței românești și că băutorul de vin e conservator și nu e pregătit să accepte alt tip de dop. Or, cel mai indicat sistem de închidere pentru vinurile care nu sunt destinate învechirii o perioadă mai lungă de 4-5 ani, este screw cap-ul pentru că elimină posibilitatea apariției celebrului defect de dop, principalul dezavantaj al dopului de plută. În ceea ce privește dopul de sticlă, el este folosit cu predilecție în piața germană, și am avut ocazia să degust multe rieslinguri și chiar și pinot noir-uri cu dop de sticlă, în perfectă stare și după 10 ani.

dopul de sticla

dopul

Spre deosebire de screw cap, dopul de sticlă este însă un sistem ceva mai scump, cu un preț care ajunge în jur de 50 de eurocenți pe bucată. Având în vedere toate aceste aspecte, este normal ca tonul schimbării să fie dat de cramele mari, cu volume mari de vânzări și cu bugete de publicitate. Ele au o șansă reală să schimbe percepția pieței.

Pe de altă parte, nu cred că vinul este un produs pentru discotecă.  Pentru mine, vinul se bea în surdină, în lumina zilei, alături de cei care îți sunt dragi. E adevărat însă că, în condițiile în care vinul bun devine din ce în ce mai exclusivist și mai scump, tinerii au nevoie de o oportunitate să se intersecteze cu vinul în locurile pe care le frecventează. Tot ce pot spera e că acest nou brand să îi atragă și să fie perceput ca  o invitație de a aprofunda diversitatea lumii vinului.

5 Comments

Filed under ştiri cu şi despre vin

Vinuri mai bune, vizitatori mai puţini

Ca în niciun alt an, ediţia de primăvară a târgului de vinuri Goodwine mi-a lăsat senzaţia că vinul românesc e pe drumul cel bun. Ce-i drept 2013 a fost un an mult mai echilibrat din punct de vedere al condiţiilor climatice şi practic fiecare cramă a putut oferi vinuri albe mai reuşite decât variantele din 2012.

goodwine

Lăsând la o parte brandurile mai vechi şi foarte cunoscute, vinurile pe care le-am remarcat sunt:

Sauvignon blanc 2013 Vinarte şi Sauvignon blanc Cuvee d’Excellence 2012, două vinuri echilibrate şi mai expresive decât în anii trecuţi;

Sauvignon blanc 2013 Liliac, crocant, acid, tipic;

Rose 2013 Domeniul Vlădoi, din fetească neagră;

Rose 2013 Via Sandu, din cabernet sauvignon;

Rubin 2010 Eduardo Miroglio. Deosebit acest strugure al vecinilor noştri bulgari, (o încrucişare între nebbiolo şi syrah), care îmbină seducătoarele arome ale syrah-ului cu taninii specifici strugurelui nebbiolo;

Merlot 2012 domeniul Vlădoi cu 5% cabernet sauvignon, un vin foarte plăcut aromatic, echilibrat şi deloc extractiv.

Cele mai mari surprize:

Feteasca albă 2013 de la S.E.R.V.E, din vie veche de 47 de ani, unul dintre cele mai reuşite exemple ale acestui soi românesc.

Stonewine cabernet franc 2011, Wine Princess una dintre cele mai plăcute descoperiri de la acest târg. Un vin expresiv, bine integrat, excelent. În ultimii ani, am avut ocazia să gust vinuri bune din cabernet franc atât din Bulgaria, cât şi din Ungaria şi mă bucur că s-a luat decizia plantării lui şi în România.

Per ansamblu calitatea vinul românesc creşte. Poate cel mai important lucru pe care acest târg îl scoate în evidenţă este noul val al cramelor mici, de familie – Via Sandu, Domeniul Vlădoi, Familia Hetei etc. Saltul calitativ al vinurilor propuse spre degustare de aceste crame e impresionant. Cred că avem nevoie de mai multe crame mici,  de familie, în România şi de o piaţă mai competitivă.

Şi, sper eu, această competiţie va duce într-un final şi la creşterea calităţii la nivelul vinurilor de fiecare zi.

Leave a Comment

Filed under ştiri cu şi despre vin

Vinurile Gramma bine îmbrăcate

Despre vinurile de la Casa Olteanu Gramma n-am mai scris de o bună bucată de timp, din anul lansării lor pe piaţă, în 2011. Dacă recoltele din 2011 şi 2012 – doi ani cu climă foarte caldă – nu au atins echilibrul vinurilor din 2010, 2013 se arată un an mai bun. Am fost deosebit de curioasă să gust noua recoltă cu atât mai mult cu cât vinurile din gama premium au etichete noi.

aligote

Desenele lui Horaţiu Mălăele de pe noile etichete Gramma au stărnit ceva discuţii în piaţă, aşa cum era şi normal. În ceea ce mă priveşte, cu toate că sunt de părere că prea desele schimbări de înfăţişare nu fac bine notorietăţii brandului, desenele mi-au plăcut. În special cel de pe aligoté-ul 2013, un autoportret al maestrului Mălăele. Nu ştiu dacă locul acestui desen era neapărat pe o sticlă de vin, mai ales că el are acea capacitate de a rămâne în atenţia ta prin jocul dintre transparenţă şi opacitate care este, după mine, unul din atributele operei de artă.

Gama de vinuri din recolta 2013 păstrează reţeta cunoscută: două vinuri dintr-un singur doi – Fetească regală şi aligoté şi un asamblaj Cuvée Vişan (fetească albă, fetească regală şi aligoté). Cel mai mult mi-a plăcut aligoté-ul, un vin cu un bun echilibru atât aromatic cât şi gustativ. La nivelul expresivităţii el se află la mijloc între mult prea aromatul Cuvée Vişan cu note abundente în registrul fructelor tropicale şi mai reţinuta fetească regală.

gramma

Ceea ce am remarcat privind etichetele, după ce am degustat fiecare vin, este că acestea sugerează destul de bine carcateristicile vinurilor din sticlă: Feteasca regală- zveltă, galeşă, ţanţoşă; Cuvée Vişan – expansiv, colorat, demonstrativ; Aligoté-ul,-suculent, armonios, ludic. O alegere care sper să fie validată prin continuitate.

Leave a Comment

Filed under ştiri cu şi despre vin

Noutăţi şi recomandări la Goodwine

Ca în fiecare an, noiembrie e bogat în cărţi şi vinuri. În perioada 21- 24 noiembrie, respectiv 22- 24 noiembrie la Romexpo,  se vor desfăşura atât târgul de carte cât şi târgul de vin, un bun prilej pentru a degusta şi compara ofertele podgorenilor şi pe cele ale editorilor.

vinuri2

Şi în acest an cabernet sauvignon-ul are cea mai consistentă prezenţă. Veți avea ocazia să degustați atât recolte mai vechi pe piață cum e Cabernetul Soare 2007 de la Vinarte, acum în formă maximă, cât şi noutăți, de exemplu, Eticheta roşie 2011de la Oprisor, un vin care n-a stat mult în butoi, e mult mai fructat, mai suculent şi surprinzător de băubil încă de pe acum. Dacă vă place acest soi, puteți încerca o mulțime de recolte, din toate zonele ţării, cu stiluri de vinificare diferite: cabernetul nebaricat de la Avincis, Cabernetul de la Via Sandu, Cabernetul 2009 Reserva de la Stirbey, Cabernetul Selene de la Recas, Cabernetul Alira, Cabernetul de la Aurelia Vişinescu şi Hyperion Cabernet Sauvignon de la Halewood. Târgul e o ocazie foarte bună de a compara între ele vinurile din acelaşi soi, de a înţelege diferenţele, dar şi de a afla mai multe despre universul gustativ propriu.

Dintre noutăți: Prince Matei 2009 Vinarte; Cuvee 2011 (negru şi novac) Prince Stirbey; Pinot Noir 2011 Avincis; Neptunus Shiraz 2011 Halewood; I din Ispita Oprişor; Terra Romana Fetească albă şi sauvignon blanc 2011 S.E.R.V.E; noile vinuri Alira.

Dintre surprize, două vinuri reuşite din soiuri nărăvaşe: Vinul Cavalerului Pinot noir 2011 S.E.R.V.E; Băbească neagră 2011 de la Cramele Delta Dunării.

De asemenea, nu ratați Crama Borha – cu o bună selecție de vinuri din Spania şi standurile micilor producători din Republica Moldova.

În ceea ce mă priveşte, sper ca la sfârsitul zilei să mai rămână loc şi pentru un spumant din crâmpoşie şi un toast în sănătatea viticultorilor.

5 Comments

Filed under ştiri cu şi despre vin

Avem şi viognier la noi în România!

Unul dintre subiectele mai rar discutate pe blogurile de vin este şi acela al avalanşei replantărilor cu soiuri internaţionale, în detrimentul soiurilor tradiţionale, mare parte dintre ele, distruse în perioada comunistă. Întreţinerea viei este etapa cea mai scumpă din economia activităţii de vinificaţie, direct proporţională cu numărul anilor în care via a stat, poate, în paragină. Acesta e şi unul dintre motivele pentru care s-a recurs la replantare, pe bani europeni nerambursabili, a unor soiuri neobişnuite pentru arealul României. Dar ca să nu cădem în şarmanta nostalgie a soiurilor tradiţionale româneşti, poate ar fi interesant să menţionăm că pe la 1900 a mai avut loc în România o etapă de replantări şi reconvertiri de soiuri care a stârnit atunci vajnice controverse, o parte din ecourile acestea au fost înregistrate în revista satirică “Furnica”. Nimic nou sub soare!

În aceeaşi măsură în care m-au atras soiurile tradiţionale româneşti, m-au interesat şi cele proaspăt aclimatizate în România: shiraz, viognier, riesling de Rhin, etc. Mi s-a părut întotdeauna o mare provocare să încerci să faci vin din soiuri internaţionale devenite cunoscute datorită viticultorilor din zonele de origine franţuzeşti, aşa că am dat curs cu mare curiozitate invitaţiei Domeniilor Halewood la lansarea noilor vinuri destinate HoReCa.

halewoodwines

Am degustat Rhea Viognier 2011, Theia Chardonnay 2011, Neptunus Shiraz 2011, Hyperion Adrian Vignard Fetească neagră 2010, şi Hyperion Chairman’s Reserve Cabernet Sauvignon 2008. Per ansamblu, vinurile au o expresivitate tipică stilului Lumii Noi, cu arome intense, tributare maturării în baric, corp voluptos şi cam mult alcool (14%- 14,5%). Atât Rhea Viognier cât şi Neptunus Shiraz mi s-au părut două vinuri promiţătoare şi cu o bună tipicitate de soi.

Rhea Viognier, 2011, provine din regiunea Dealu Mare, din zona numită Viile Scurta, atestată documentar ca zonă plantată cu vie încă din secolul al XVI-lea. Lorena Deaconu, oenologul Halewood ne-a spus că structura geologică – calcarul de sediment din roca mamă – imprimă vinului caracteristici deosebite, care l-ar putea califica drept vin de terroir.  Recolta 2011 provine din cel de-al şaptelea an al viei, iar 5% din vin a fost maturat în baricuri noi de stejar. Aromele de vanilie se îmbină fericit cu cele de piersică şi mango. Vinul e echilibrat, cu aciditate bună şi trebuie savurat asemeni chardonnay-ului la 10- 12 grade, din pahare mari.

Neptunus Shiraz 2011, provine din plantaţiile de viţă de vie ale Domeniilor Halewood aflate în zona Murfatlarului. Climatul însorit şi solul calcaros s-au dovedit prielnice soiului. Vinul are o tipicitate de invidiat, cu minunate arome de piper negru şi roşu, cimbru şi eucalipt. Influenţa lemnului e discretă (doar 15% a fost maturat în baric), vinul e mătăsos şi suculent şi va câştiga prin îmbătrânire la sticlă.

Spre finalul serii, am discutat cu câţiva din cei prezenţi despre soiurile internaţionale, soiurile tradiţionale şi lipsa identităţii acestora din urmă. Am auzit şi opinii potrivit cărora feteasca neagră e un soi care n-ar avea potenţial în România. E drept că nu se face primăvară cu două vinuri bune, dar eu sunt dispusă să mai aştept feteasca. Încă mai aştept şi mai cred…

2 Comments

Filed under ştiri cu şi despre vin

Ofensiva cabernetului şi insinuarea progresivă a vinurilor licoroase

Făcând planuri pentru Goodwine – experienţa m-a învăţat că la orice târg de vinuri, mai mare sau mai mic, trebuie să fii pregătit – am aruncat o privire pe lista vinurilor pe care aş vrea să le degust. Am remarcat doua tendinţe: apariţia vinurilor dulci româneşti şi o ofensivă a vinurilor din Cabernet sauvignon.

Nu ştiu dacă verile fierbinţi şi toamnele din ce în ce mai lungi stau la baza deciziei de a produce vinuri dulci sau la mijloc sunt considerente de marketing, dar cred că aceste vinuri sunt binevenite. Mă refer mai ales la Rieslingul de Rhin Late harvest 2010 de la F’autor – care se găseşte acum şi la Bucureşti – şi la Dessert 2011 de la Stirbey.

Rieslingul de Rhin de pe malul Prutului e un vin cu tipicitate de soi şi cu o expresie aromatică asemănătoare Rieslingului din Mosel, fără să aibă însă, din păcate, şi aciditatea vie a rieslingurilor germane. Desset de la Stirbey are aciditate bună şi aromele pure ale tămâioasei din Drăgăşani -trandafir şi busuioc. De la lansarea lui pe piaţă, abia aştept momentul de a-l servi alături de o îngheţată de busuioc. 

În ceea ce priveşte cabernet sauvignon-ul, în acest an, la Goodwine, veţi avea ocazia unei degustări ad-hoc a unui număr impresionant de vinuri făcute din acest soi de strugure: Cuvée Alexandru 2007,  Serve ; Soare 2007, Vinarte; Cabernet Rezerva 2008, Prince Stirbey; Cabernet Sauvignon, Anima 2008, Aurelia Vişinescu; Cabernet Alira 2010.

Mai tinere sau mai mature, proaspete şi zvelte, mai austere sau mai extractive, din regiunea Dealu Mare, din Drăgăşani sau din Dobrogea, ceea ce este de remarcat e că sunt toate vinuri bine făcute. Nici una dintre aceste sticle nu merită deschisă acum, ci după încă ceva ani de stat în pivnită, dar e un bun prilej de a vă calibra gusturile şi a compara aceste vinuri cu cele pe care le cunoaşteţi deja.

10 Comments

Filed under ştiri cu şi despre vin

Toamnă sau vară, noi bem vin

Deşi nu sunt semne clare, a venit toamna cu cortegiul ei de evenimente de acum tradiţionale: târgurile de vin.

La Bucureşti, asistăm în acest an la o schimbare a locaţiilor tradiţionale. Vintest se va organiza la Sala Palatului, între 12 -14 octombrie, iar Goodwine este anunţat la Romexpo, în proaspăt renovatul pavilion C1 (2 500 mp), între 23 -25 noiembrie.  Eu una, aştept cu nerăbdare să văd cum o să arate.

Dacă staţi la Iaşi, în perioada 6- 9 decembrie vă aşteaptă târgul Provino, iar de sunteţi iubitor de vin roşu, în perioada 28 septembrie – 4 noiembrie, campania Vinul.Ro „Toamna în roşu”  trece pe la Bucuresţi, Cluj, Craiova, Iaşi, Oradea şi Timişoara. 53 de locaţii partenere vă prezintă 19 sortimente de vinuri dintre care cele mai interesante mi se par noile vinuri de la Villa Vinea  – Zweigelt 2011 şi Fetească Neagră 2011.

Se anunţă o toamnă însorită şi bogată în vinuri bune.

Leave a Comment

Filed under ştiri cu şi despre vin