Generatia mea si vinul

Fac parte dintr-o generatie care poate spune, pe drept cuvant, ca a trait doua vieti: aproape doua decenii de comunism, tot atatea de economie libera. Viata ne-a oferit un drum intortocheat. Am facut studii in ambele regimuri politice, am luat diplome pe care le tinem in sertar, si practicam meserii la care nici nu ne-am fi gandit, poate, vreodata. Am trait suficient in comunism cat sa ne putem aduce aminte bine si sa putem privi inapoi fara nici un fel de nostalgie. Am apucat sa mancam salam victoria, ciorba de salata si de loboda, multe zile pe saptamana si am baut multe vinuri dulci si licoroase. Eu una, imi amintesc si acum, ce gust avea vinul rosu dulce facut de Murfatlar… Dar, apoi, am invatat ce inseamna somon fumé, foie gras si camembert, ne-am dedulcit cu piept de rata si am baut icewine, vinuri frantuzesti si armagnac-uri. Consider ca suntem o generatie experimentata.

 

M-am gandit ca ar fi util sa intelegem mai bine ce crede generatia mea despre vin, de ce il bea si unde il aseaza pe scara preferintelor personale. Inaugurez, incepand cu saptamana viitoare, o serie de interviuri, cu oameni din generatia mea, care nu sunt specialisti ai vinului, dar il beau si il pretuiesc. Vinurile povestite vor fi si vinurile lor, vinuri creatoare, vinuri care aduc cu ele bucuria…

 PS. Poza e facuta in cautarea lui Charlemagne prin Aachen.

5 Comments

Filed under generaţia mea şi vinul: interviuri, poveştile Monei

5 Responses to Generatia mea si vinul

  1. M-ai facut foarte curios 🙂 Excelenta initiativa!

  2. Super idee! Astept cu interes primul interviu.

  3. boris

    Laudabila initiativa ta, oamenii consuma si pretuiesc vinul de calitate pentru ca acesta are suflet, are viata, respira si are sentimente, de noi depinde cat de frumos va fi acest vin, de noi depinde sa-i determinam pe oameni sa consume lucruri de caliate si sa nu se multumeasca cu ceea ce au, sa tinda spre mai mult si mai bine.
    ca sa-l parafrazez pe Mircea Eliade: Dintotdeauna am visat la un consumator nonconformist, care sa nu se multumeasca numai cu ce cunoaste, ci sa-si pastreze curiozitatea intacta pentru tot ce este nou, mai greu de inteles, dar poate tot atat de semificativ si de placut.
    La mai bine si cat mai multe interviuri!

Leave a Reply