In the tower of song

Pentru orice pasionat de vin si de calatorie, degustarea vinului la crama are o savoare speciala, aceea a povestii locului si a oamenilor. Imi place sa vizitez crame. Cred ca numai intr-un astfel de loc, printre butoaie frumos randuite si cu mirosul fermentatiei care pluteste in aer, poti sa te consideri pregatit ca vinul sa-ti sopteasca din secretele sale.

photo by Doron

photo by Doron

Drumul catre podgoriile din zona Dealu Mare s-a oprit mai intai la crama Rotenberg de la Ceptura. Un loc cu multe povesti si cu vinuri bune. Mai mult decat a degusta vinul, mi-a facut o deosebita placere sa stau de vorba cu domnul Mihail Rotenberg, un om pasionat de vin si un excelent povestitor. Mihail Rotenberg nu este oenolog si nici vinificator, ci inginer, absolvent al Facultatii de automatica si calculatoare. A avut inspiratia sa cumpere la Ceptura 18 hectare de vie si o crama in ruina, pe care a restaurat-o. A avut norocul ca primul vin pe care l-a produs, Merlot 2006, sa fie cotat de specialisti drept cel mai bun merlot de la noi.

Dincolo de povestea unui om care a decis sa-si schimbe meseria si a avut succes, am fost impresionata de mici pasaje incarcate de savoarea pasiuni pentru vin si a generozitatii fata de semeni. In septembrie 2008, afland ca Leonard Cohen va concerta la Bucuresti, Mihail Rotenberg s-a hotarat sa-i ofere cadou artistului si echipei sale, in semn de pretuire, 500 de sticle de vin, recolta merlot 2006. Mai mult chiar, primind foarte tarziu acceptul organizatorilor, s-a vazut nevoit sa conceapa de unul singur, eticheta sticlei de vin. In septembrie 2009, cand Leonard Cohen a revenit la Bucuresti, Mihail Rotenberg a repetat gestul.

Sunt o mare admiratoare a lui Leonard Cohen si trebuie sa marturisesc ca l-am invidiat ingrozitor pe Mihail Rotenberg. Probabil ca oricine a crescut cu versurile lui Cohen si i-a ascultat cantecele si-ar fi dorit sa poata face gestul asta pentru el. Cred ca nu exista bucurie mai mare decat aceea de a oferi daruri oamenilor dragi, oamenilor pe care ii admiri, oamenilor din jurul tau…

16 Comments

Filed under degustări, călătorii la crame

16 Responses to In the tower of song

  1. Minunat gestul lui Rotenberg, de a-l numi pe Cohen Teacher & Master! Iar darul în sine — copleșitor…

    Dar și relatarea ta e îmbietoare, vom merge și noi cu prima ocazie. E nevoie de o programare?

    • Da, pentru ca Mihail Rotenberg nu e tot timpul la Ceptura. Gasesti pe site-ul rotenberg.ro indicatii despre cum sa ajungi la crama si o adresa de contact pentru programare.
      Multumesc pentru fidelitatea comentariilor inspirate…

  2. Citit la Nisovo, cu o sticla de Sauvignon Blanc alaturi, acest articol este de 10X mai savuros. 🙂

  3. N-aș prea crede că nu se potrivește pe arșița asta bucureșteană un vin de la Domeniile Stănescu, o Fetească Neagră din 2007, despre care producătorul zice că a tras 612 sticle…adică exact 2 baricuri! Desigur, așa ceva trebuie consumat la umbra casei, și în aburii unor cartofi noi, asezonați cu frunze de dafin proaspete și mărar!

  4. Treci pe la noi, te aşteaptă o surpriză.

  5. Concertele cui, din Gent? Lămuriri, vă rog! Poate intersează şi pe altcineva, care să vie cu vinuţul?!

  6. Nastratin

    Extrem de interesant.

    Am revazut conacul de la Golesti in mai 2009. Singura camera de la etaj nu era folosita pe post de birou ci pentru… baluri (tavan rezistent, ce mai incolo si incoace) 🙂

Leave a Reply