Mediterana, mai aproape

În ceea ce mă priveşte, cea mai enervantă problemă a Bucureştiului e aşezarea lui geografică neinspirată, în secetoasa câmpie, departe de orice posibile atracţii de week-end. Oriîncotro ai vrea să mergi, două zile abia îţi ajung pentru a pleca şi a te întoarce la Bucureşti. Oricum ai socoti, drumul iese întotdeauna prea lung, destinaţiile sunt foarte puţine.

@ Doron

În lipsa unor drumuri mai bune, odată cu intrarea în UE, am descoperit alternativa evadării către sud. Deşi nu e mai frumoasă decât România, Bulgaria îţi oferă şansa nesperată de a pătrunde într-un alt timp. E o ţară plină de pace, cu oameni lipsiţi de aroganţă, cu trafic putin şi cu sate care nu stau în calea şoselelor. La prima vedere, ai zice chiar că e o ţară nelocuită destinată bolnavilor de nervi. La două ore şi jumătate de mers cu maşina de la Bucureşti, se află unul dintr oraşele mele favorite, Veliko Târnovo.

@ Doron

Probabil unul dintre cele mai frumoase oraşe ale Bulgariei, Veliko e un loc special, care asemeni unui vin bun, te surprinde cu senzaţii compozite.

@Doron

@Doron

Dacă îl priveşti scăldat în soarele verii, printre pisicile tolănite în unghere răcoroase pare un îndepărtat oraş al Mediteranei, când îl vizitezi printre autumnale picături de ploaie te învăluie cu aerul placid şi melancolic al unui târg, asemeni Câmpulungului din vremurile bune.

@Doron

@Doron

@Doron

Cetatea medievală a fraţilor Asan s-a transformat într-un oraş meşteşugăresc, de mici comercianţi, al cărui farmec stă tocmai în faptul de a-şi fi păstrat dimensiunile miniaturale, în ciuda perioadei comuniste care a mai presărat ici-colo câte un hotel urât, din beton. E locul perfect în care să-ţi petreci un week-end, fără grabă, delectându-te cu senzaţia că eşti aproape şi în acelaşi timp, departe de casă.

@Doron

@Doron

Unde să bei şi să mănânci bine la Veliko ?

Dacă sunteţi dintre cei care încearcă mereu mâncăruri cu specific local, găsiţi barul studenţilor din Veliko Tarnovo, un fel de Club A ( în poza de mai sus). Preferata mea e tocăniţa, uşor picantă, de pipote, inimi şi burtă. Dacă vă doriţi feluri de mâncare internaţionale şi meniu în engleză, încercaţi la Hadji Nikoli, chiar pe strada comercială, un complex arhitectonic în stilul Renaşterii târzii, restaurat în ultimii doi ani. Au o oferta de vinuri foarte bună. La desert, intraţi vis-a-vis în cofetăria Stratilat. E un local ideal şi pentru cafeaua de la mic-ul dejun. Preparatul preferat: dovlecei prăjiţi umpluţi cu brânză cu mărar şi nuci, un deliciu al Şeherezadei…

8 Comments

Filed under jurnal de călătorie

8 Responses to Mediterana, mai aproape

  1. Ehei, nu aş prea fi d acord cu mai multe lucruri din ce spui tu aici!

    Mai întîi, la egală distanţă de Bucureşti (faţă de Veliko Tarnovo) este Valea Prahovei, zona Brebu, dar şi Cheia, cu superbeţile drumeţii pe care le oferă, spre piscurile Ciucaş, Gropşoare, Tigăile Mari, Zăganu etc.

    Apoi, dacă tot vorbim de Bulgaria – Valea Lomului este absolut fantastică! Bisericuţele cioplite în stîncă de la Ivanovo sunt o nestemată a artei post-bizantine, cu pictură cu tot.

    În cele din urmă, foarte aproape de Veliko Târnovo se află satul Arbanasi (Arbănaşi), cu o arhitectură tradiţională destul de bine conservată şi excelent pusă în valoare. Peste tot se mănîncă bine, iar vinurile bulgăreşti fac o concurenţă reală celor mai bune din România… Melnik (Uniqato, în special) şi Damianitza (cu al său ReDark 2005, absolut de neuitat…) – sunt cele 2 branduri de producători de vinuri de top, la care trebuie să fim f.f. atenţi!
    Enjoy!

    • vinuri povestite

      Intr-adevar Valea Lomului e superba, am mai scris si voi mai scrie despre ea.
      Arbanasi e un excelent exemplu de profesionalism in turism. Mie insa, placidul Veliko mi se pare mult mai viu 🙂
      In ceea ce priveste vinurile, bulgarii exceleaza tocmai in segmentul care noua ne lipseste, cel al vinurilor medii cu preturi decente.

  2. Vera

    …si dupa Veliko un pic de Tryavna…un loc spectaculos!

  3. irina

    Mamă ce mi-a plouat în gură de la dovlecei! J era îndrăgostit de oraşul ăsta din 96, acum că văzui şi poze e musai să merg şi eu! Mulţam!

Leave a Reply