Au fost reduceri la IKEA si m-a manat si pe mine nevoia pe acolo. Si daca tot eram acolo, am poftit si la o prajitura si la un pahar cu vin. Si ce sa vezi ? Ajunsa la casa, doamna, de altfel draguta si cu simtul umorului, imi ia cu dexteritate paharul cu picior de pe tava si il inlocuieste rapid cu unul de apa. Bine, zic eu interzisa, dar asta e un pahar de apa, celalalt era de vin. Da, imi raspunde doamna calm, stiu ca de obicei paharul de vin e cu picior, dar nu si la noi, la noi asta e paharul de vin, imi zice ea intelegatoare, aratand spre paharul cel monstruos, de apa. Paharul cu picior e pentru suc, domnisoara, astea sunt standardele noastre. Incep sa ma enervez. Care standarde, alea suedeze ?, bomban eu, insinuant. Nu, vine raspunsul prompt, din pacate, la noi managerii sunt romani…
N-as vrea sa par carcotasa, dar eu nu am reusit sa inteleg. In magazinul IKEA, paharul cu picior se vinde sub eticheta “pahar de vin” in timp ce un etaj mai sus, la restaurant, este folosit pentru suc !? Si de ce sa fii obligat sa bei vin dintr-un pahar de apa, cand exista un alt pahar mai potrivit la indemana ?
Te rog sa nu disperi …trebuie sa intelegi ca prostia omenesca este ceva ce patrunde peste tot …chiar si la Ikea (Romania).
Salut,
N-o lua prea in serios. Traim in tara unde vinul se bea “sec” sau “spritz”, in care la majoritatea restaurantelor meniul de vin nu da informatii despre anului recoltei, iar daca cumva ai bizara manie sa intrebi ospatarul vei fi fulgerat de celebra cautatura “inca unul/una care o face pe interesantul(a)!”. Iar daca vrei si pahar separat pentru apa, inseamna ca esti culmea snobismului…
Asa ca, bine ca nu aduc vinul direct in pahare de plastic, sau colorate…
Iti multumesc pentru incurajare. Nu le pun la suflet, dar nu m-am putut abtine sa nu scriu. Stiu ca lucrurile nu se schimba peste noapte, dar, daca taci, lucrurile nu se vor schimba in veci. And a winelover has to do, what a winelover has to do…
Eh, de-asta ne-am facut bloguri: sa urlam in pustie:) Doar ca incet-incet mai apare in pustietate unul si inca unul si uite asa pustiul se face o mare de oameni. Si atunci sa vedem ce mai fac Vincon si Jidvei…
Ba sa nu te superi, paysanul romano-scandinav e gasibil in multe locuri pre lume. In amsterdam, de pilda, in orice vara, vinul alb si rose `al casei` iti va fi servit in niste miniaturi de pahare de apa in fiecare a doua cafenea/terasa/local horeca (prescurtat ca si paharul, horeca inseamna HOteluriREstauranteCAfenele). Daca ti-l pun in pahar cu picior, trebuie sa te temi daca ai facut nesabuinta sa-l comanzi fara sa te uiti pe lista de preturi. Si daca te strambi la paharul schiop, esti snob.
Mai mult, aceleasi pahare de apa le-am gasit in curtile-mustarie superbe din Klosterneuburg, langa Viena, unde ti se servea vinul proaspat sub bolti de vie, la mese de lemn. Sigur, n-or fi austriecii mari facatori de vin si vinul `de casa` nu are aceleasi pretentii, dar zic si eu… nu trage (doar) in ikea 🙂 .