Tag Archives: degustare Cellartales

BIG is BIG

Pe vremea când lucram în agenţia de publicitate TBWAMerlin, unul dintre lucrurile care îmi plăceau la nebunie, pe lângă gaşca de oameni generoşi şi entuziaşti, pe care de atunci n-am mai întâlnit-o la niciun alt job, era şi faptul că fiecare îşi putea alege o carte de vizită personalizată, cu un text după sufletul lui. Pe a noastră, a PR-istilor, scria „ we are the storytellers”, dar îmi amintesc că şeful nostru avea una cu un text extrem de scurt: „BIG is BIG”. Mi s-a părut întotdeauna uşor excesiv. Au trebuit să treacă ceva ani şi o degustare cu sticle mari , ca să înţeleg un lucru simplu: calitatea se impune de la sine, tronează suverană deasupra imperiului cunoscătorilor şi necunoscătorilor deopotrivă. Nu trebuie să fii specialist ca să îţi dai seama că ai în pahar un vin mare, calitatea vinului sau a mâncării se percepe instinctiv.

Degustarea Cellartales “Big Bottles Party”, organizată de Raluca şi Oliver Bauer la Restaurantul San Michele a fost una dintre cele mai reuşite seri din viaţa mea de beţivă: 31 de litri de vin bun împărţit cu 30 de prieteni.

2002, Riesling Charta, Kloster Eberbach, Rheingau – 3 L

1984 Rauenthaler Baiken Riesling, Freiherr von Simmern, Rheingau -3 L

2004, Septentrion , Bodegas Orvalaiz, Navara -3 L

2006, Le Volte, Ornellaia, Toscana -3 L

În ceea ce mă priveşte, a fost de-a dreptul şocantă diferenţa dintre vinurile care imită stilul Bordeaux – le Volte şi Septentrion – şi original, un simplu Château Potensac, de exemplu, aflat în maxim de formă.

1994, Château Potensac- Médoc- 6 L

1990, Château de Pez – Cru Bourgeois Exceptionnel – Saint-Estèphe- 5 L

1981, Château Pontet Canet, 5 éme cru classé, Pauillac – 5 L

Comparând cele trei Bordeaux-uri, aflate pe trepte diferite ale clasificării din Médoc ( Cru Bourgeois, Cru Bourgeois Exceptionnel şi Cru classé), poti observa incredibila unitate stilistică a acestor vinuri minunate.

1999, Château Rieussec, 1-er cru classé, Sauternes- 3 L

N-am ţinut notiţe de degustare, de altfel nici nu prea avea rost. Aceste sticle se cereau onorate privindu-le şi mirosindu-le, dar mai ales împărtăşindu-le cu cei din jur. Uităm prea ades că vinul este mai ales un prilej de a-i reuni pe cei dragi, aşa cum sugera François Mitjavile : „ Dans le vin, il y a toujours plus que le vin. Rien de plus ennuyeux que les types qui ne savent parler que du vin.”

2 Comments

Filed under drinking in good company