Hungarian wines in a nutshell

Vinum Hungaricum, seria lunară dedicată vinurilor din Ungaria, organizată de Institutul Maghiar din Bucureşti, s-a încheiat în această săptămână cu o degustare povestită de Gabriella Mészáros, directoarea insititutului Borkollégium din Budapesta.

Trebuie spus de la bun început că mi-a plăcut foarte mult prezentarea doamnei Mészáros, succintă dar complexă, cu un mix de informaţie care nu i-a plictisit nici pe cunoscători şi nu i-a pierdut pe drum nici pe amatori. O prezentare bine structurată şi interactivă, din care m-am ales cu următoarele informaţii:

Ungaria are 22 de regiuni viticole, 65.000 de hectare plantate, 12.000 producători de vin, din care 10-12 producători mari care acoperă 70 % din producţia de vinuri. Cele mai multe dintre soiurile tradiţionale sunt albe, un singur soi roşu, kadarka. Dintre soiurile albe, degustate cu ocazia serilor Vinum Hungaricum – iniţiativă care sper să continue şi în toamnă – mi-au plăcut îndeosebi soiurile Furmint şi Hárslevelü. Versatile, fructoase dar şi acide, acestea se pot vinifica atât în sec ( în zona Somló de exemplu) cât şi în dulce (intra în componenţa celebrului vin dulce de Tokaij). Deşi, Ungaria este cunoscută mai ales pentru vinul alb – care reprezintă de altfel, 69% din producţia de vin a ţării – pe mine m-au impresionat mai ales vinurile din soiurile roşii – cabernet franc şi kékfrankos (Blaufränkisch) proaspete, minerale şi cu aciditate bună.

Degustarea a cuprins o selecţie de 7 vinuri din regiuni viticole diferite ale Ungariei:

Château Vincent Blanc, Fleur 2007 – Un spumant brut, majoritar din Chardonnay cu adaos de  Hárslevelü si Királyleányka, din zona viticolă de la nord de Balaton.

Neszmély, Sauvignon blanc, 2012. Un sauvignon din nordul Ungariei, din regiunea Neszmély. Hilltop e un producator mare care targetează piaţa englezească, iar sauvignonul e curat vinificat, modern şi plăcut.

Eger, Napbor 2011, St. Andrea. Un cupaj curcubeu de 7 soiuri albe – riesling italian, hárslevelü, pinot blanc, chardonnay, sauvignon blanc, riesling de rhin şi leányka – cu o foarte discretă notă de lemn. Mi-a adus aminte de Solo Qiunta de la Cramele Recaş cu care aş fi ispitită să-l degust comparativ.

Tokaji, Frumint 2010, Haris Birtok, Tállya. Vinificat în sec, cu aromele seducătoare, solare, de pară bine coaptă ale furmintului, se remarcă prin aciditate ridicată şi post gust lung. De notat că şi în Ungaria, 2010 a fost un an dificil în care au făcut vin doar cei care au muncit în vie, în timp ce 2011 şi 2012, la fel ca în România, arată recolte foarte coapte.

Szeksárdi, Bikaver 2009, Vesztergombi Ferenc – (kadarka, kékfrankos şi merlot). Extrem de proaspăt şi de mineral, cu arome suave de cireaşă, violetă, fragi şi paprika şi cu un foarte bun raport-calitate preţ.

Eger, Merengö Bikavér superior 2009, St. Andrea – un cupaj din kékfrankos, cabernet sauvignon, cabernet franc, merlot şi syrah, dintr-o singură vie. Un vin cu personalitate, de terroir, cu o textură minunată, catifelată, dar în același timp sărată şi minerală.

Villány,  Kopár  Cuvée 2008, Gere Attila – un cupaj bordolez de merlot, cabernet franc şi cabernet sauvignon, foarte elegant, zvelt, echilibrat în toate componentele, suculent, extrem de plăcut.

O selecţie reuşită care arată o Ungarie viticolă în mare creştere de formă.

P.S. Mulţumiri lui Zoltán Márton care mi-a împrumutat şi de această dată pozele acestui articol.