Monthly Archives: March 2017

Avalanșa spumantelor în primăvara timpurie a Clujului

Zilele trecute la o degustare Vega Sicilia, povesteam cu vecinul de masă, francez, importator de vinuri, despre târgul de vinuri Wine Up. Aș vrea să merg și eu, mi-a spus el. Dar ai ce face două zile la Cluj ? Eh, am răspus eu, zâmbind, amintindu-mi că sunt blogger de vin. O zi pentru albe și o zi pentru roșii…

Peste câteva zile ne-am revăzut la Cluj la Wine Up și l-am întrebat cum i se pare. E fain, mi-a spus, Clujul nu e ca Bucureștiul.  O primă impresie pe care am tot auzit-o, un loc comun poate, dar în primul rând în această diferență de atmosferă rezidă farmecul evenimentelor organizate la Cluj, fie că vorbim de Wine Up, fie că vorbim de TIFF.

La cea de treia ediție, Wine Up a crescut și a avut nevoie de o locație nouă, Palatul Banffy. Au fost mai mulți expozanți (32) și mai mulți vizitatori. Și ceea ce mi s-a părut extrem de important, din spusele expozanților, printre vizitatori au fost și mulți reprezentați ai industriei HORECA, proprietari de baruri și specialiști, angajați în marile lanțuri hoteliere din țară. Clujul vrea să știe “cu ce se mănâncă” vinul și ăsta e un semn foarte bun pentru dezvoltarea calității serviciilor orașului.

Vedetele acestei ediții au fost vinurile spumante, cu mare succes la public și specialiști deopotrivă. Pe lângă spumantele deja cunoscute Rhein Extra de la Halewood, Crâmposie de la Prince Stirbey, Kotys de la Petro Vaselo și Cuartz de la Crama Gîrboiu, în lunile ce vin veți avea ocazia să gustați două branduri noi: Carassia și Johanna. Crama Carastelec lansează o gamă de trei vinuri spumante – Carassia Clasic – extra brut, Carassia rose ( Blanc de Noir – 100% Pinot noir) și Carassia Blanc de Blancs ( 100% Chardonnay). De asemenea, Crama Bauer vă pregătește un spumant din fetească regală, Johanna.

Mi-au plăcut și îmi doresc să redegust: Feteasca regala 2015, Prince Stirbey, O.R.A.N.G.E 2015 Bauer, Chardonnay Maletine Petro Vaselo, Pinot noir 2011 Corcova, Cuvee Andrei Cabernet Sauvignon Avincis, Thea Viognier, Halewood, Blaufrankisch Nachbil , Invictus 2015, Fetească regală și Riesling, Chateau Vartely.  Retrospectiv, privind lista de mai sus, constat cât de puține vinuri din soiuri tradiționale românești au fost la aceasta ediție. Mult Pinot noir, Chardonnay, Riesling de Rhin, Cabernet și Merlot. Vinuri corecte, dar comune. Nu poți să produci în România riesling la nivelul de expresivitate al lui Leon Beyer- ca să dau exemplu un vin care a fost spre degustare în expoziție la standul Vinimondo-  și nici nu cred că un astfel de vin ar avea succes la export, dar poți să faci vinuri foarte bune din fetească regală. Cred că soiurile românești pot oferi vinurilor noastre personalitatea care le lipsește, iar instituțiile abilitate din domeniul viei și vinului ar trebui să țină cont și de acest aspect. În orice caz, un subiect rodnic de discuție pentru un viitor masterclass.

Așadar, să ne vedem cu bine la Wine UP 2018 !

Leave a Comment

Filed under ştiri cu şi despre vin

Despre români și fetești

Povestea rivalității dintre feteasca regală și feteasca neagră îmi aduce aminte de anecdota părintelui cu doi copii, dintre care unul foarte talentat la matematică, care în loc să-și concentreze atenția asupra potențialului acestuia îl meditează intensiv pe cel de- al doilea ca să-l aducă la același nivel cu primul.

Desigur în lumea vinului, ca în viața oricărui produs menit vânzării, un cuvânt greu de spus îl au moda, trendul, obiceiurile de consum ale momentului. Totuși, via fiind o investiție pe termen lung, îmi e greu să înțeleg de ce, în timp ce feteasca neagră e preamărită ca soi indigen destinat să ne reprezinte, feteasca regală stă într-un con de umbră. Paradoxul este cu atât mai mare cu cât feteasca regală are avantajul de a fi cultivată în aproape toate zonele viticole ale României, iar expresia ei aromatică e relativ unitară si ușor de recunoscut. În plus, feteasca regală e un soi extrem de versatil din care se pot produce toate tipurile de vinuri albe: spumante, vinuri albe seci lejere, vinuri albe seci maturate în butoi, vinuri demiseci și vinars. Din punctul meu de vedere, feteasca regală pare copilul mai talentat.

M-am gândit la toate considerentele de mai sus degustând o fetească regală de la Miniș, uitată prin pivniță:  Feteasca regală, 2009, Wine Princess de la Balla Geza. Dacă o mai găsiți prin vreo vinotecă, e o surpriză foarte plăcută. În ciuda vârstei, vinul a fost extrem de proaspăt, cu arome florale, dar și intense nuanțe de alune prăjite, caracteristice feteștii regale. Corpul vinului onctuos, dar  în același timp proaspăt, avea aceea vibrație gustativă pe care am mai întâlnit-o la rieslingul german. Finalul vinului a fost lung, complex,  cu arome de polen, alune și migdale.

Vinul a fost un companion agreabil alături de ardei umpluți cu carne de vită, migdale și nuci. O rețetă din America Laină pe care o găsiți în cartea Laurei Esquivel “Ca apa pentru ciocolată”.

2 Comments

Filed under vinuri povestite şi recomandate, vinuri româneşti