“Sampania nu e nimic mai mult decat un vin cu bule”, mi-a marturisit cu ciuda, un coleg american, “dar daca deschizi o sticla de vin alb la pranz, risti sa fii etichetat drept alcoolic, in schimb, daca ceri o sticla de sampanie vei fi considerat très chic”.
Sampania e un amestec de vinuri care suporta o a doua fermentatie, iar daca iti place sa te dedulcesti cu bulele sprintare, merita sa o cunosti mai indeaproape:
- Sampania de calitate se produce prin asa numita metoda traditionala, cea de-a doua fermentatie a vinului – cea care are drept rezultat bulele – are loc in sticla. Metoda de producere este obligatoriu trecuta pe eticheta si este un lucru pe care trebuie sa-l ai in vedere cand cumperi o sticla. Denumirea “Champagne” nu mai poate fi folosita azi decat de producatorii din regiunea Champagne. Toti ceilalti producatori, care folosesc aceasta metoda dar nu mai pot numi rezultatul sampanie, folosesc termenul de “vin spumant produs prin metoda traditionala” sau “dupa metoda champenoise”. Exista si alte metode de a produce vin cu bule, ca de exemplu fermentarea in cuva, dupa care vinul cu bule este tras in sticle, dar rezultatul e inferior. Acest tip de vin care nu se produce prin metoda traditionala sau champenoise, se numeste in Romania vin spumos.
- La mama ei, in Champagne, sampania nu se poate face decat din 3 soiuri de strugure – chardonnay, pinot noir si pinot meunier. Caracteristica principala a strugurelui de sampanie e aciditatea. Cu cat soiul e mai acid, cu atat sunt mai multe sanse pentru bule multe si vesele.
- Cel mai frecvent folosit e amestecul de chardonnay si pinot noir in proportii variabile in functie de caracteristicile vinului ales, dar se pot folosi si amestecuri de cate 4 vinuri, unele vechi si de un an sau doi, dar si un singur fel de vin.
- In general, sampania odata scoasa pe piata e destinata unui consum imediat, in cursul acelui an. Daca nu detii o pivnita cu temperatura constanta si cu mucegai care sa absoarba umiditatea din aer, nu are rost sa incerci sa o pui la pastrare, esti mai castigat daca o bei.
- Spre deosebire de vin, care e diferit de la un an la altul, sampania mai ales cea de calitate deosebita – francezii o numesc “grand crue”- trebuie sa isi pastreze aceleasi calitati, (aroma, concentratie de bule, tarie alcoolica) indiferent de anul de fabricatie si de componenta vinurilor in amestec. Maestria vinificatorului consta in a alege amestecul de vin care, desi diferit in functie de recolta anuala, trebuie sa dea acelasi rezultat dupa a doua fermentatie in sticla, ca cel din anii anteriori.
- Din toate aceste motive, pe eticheta sticlei de sampanie, nu e specificat anul recoltei, ca la vinuri.
- In medie, dureaza cam 2 ani ca sa produci un lot de sampanie, chiar 3 ani in cazul celor foarte bune. Asa se explica si pretul ridicat.
Pare complicat, dar merita sa o pretuiesti…
Frumoasă poveste. Felicitări !
multumesc.
Parca imi vine sa beau niste sampanie dupa ce am citit articolul. Vreau sa fiu chic, na!
Ok, ferice sampania… dar noi? Ce putem cumpara fara sa facem credit si fara sa te strambi cand iti spunem ce am luat pentru Revelion? N-o fi Champagne, dar ceva sarbatoresc?
Ar putea fi sampanie romaneasca. O sa prezint cateva sticle cat de curand…
de ziua mea vreau sa beau sampanie cu bule vesele…ca de asta n-am in dulap, sic!
Frumos articol, felicitari si pentru blog!
Pentru corectitudine ar trebui spus ca sunt 4 metode de obtinere a vinului spumant/spumos, dintre care tu ai mentionat 2. Toate cele 4 metode sunt detaliate aici:
http://en.wikipedia.org/wiki/Sparkling_wine_production
Multumesc frumos si ma bucur ca ai avut rabdare sa o iei de la inceput. Merci pentru completare, nu am intentionat sa fiu exhaustiva de frica sa nu spariu audienta de la primul articol. Pe la noi lumea nu bea sampanie, e scumpa si te pisca pe limba 😉