In materie de vinuri albe, am doua slabiciuni, aflate, oarecum, la extreme: riesling-ul si gewurztraminer-ul. Riesling-ul este strugurele german prin excelenta si toti specialistii sunt de acord ca zona lui de provenienta e regiunea renana. In unele limbi se numeste chiar Riesling de Rhin (“renski rizling” in slovena). Intr-un fel, riesling-ul chiar seamana cu un neamt. Prima data cand incerci sa te apropii de el te intampina cu un dampf de kerosen (in limbajul vinului, asta se numeste “tipicitate de soi”). Daca ai noroc si va imprieteniti, incepe sa se deschida si o sa-ti ofere un buchet rasat, de mare finete. In plus, e un vin de garda, pe care il poti pastra in pivnita si 20 de ani, adica exact ca un neamt, orice s-ar intampla cu el, reuseste sa ramana neamt pana la capat…
Nu stiu daca de vina sunt resturile mele de sange german, dar riesling-ul chiar ma atrage, si de fiecare data cand plec din Romania ma straduiesc sa-i ies in cale. Se pare ca dintre toti strugurii, e soiul care reuseste sa redea cel mai bine caracterul solului in care e plantat. Francezii numesc asta “expression du terroir”, si e un detaliu pe care il apreciaza foarte mult intr-un vin (“vin du terroir”, zic ei). In Franta, rieslingul se cultiva doar in Alsacia, si alaturi de Muscat, Pinot Gris si Gewurztraminer, face parte din soiurile autorizate, clasate AOC Alsace, AOC Alsace Grande Cru si Alsace Vendages tardives. Rieslingul alsacian e unul dintre vinurile rezervate marilor desfatari gastronomice. In Romania, se cultiva atat riesling cat si riesling italian, numit de austrieci si Welschriesling, o ruda a rieslingului, dar care da un vin de calitate inferioara. Nu confundati rieslingul cu rieslingul italian, sunt doua soiuri diferite.
Intru cinstirea batranului Rin, am ales o sticla de riesling german, din zona Mosel-Saar-Ruwer, Bernkastel Kueser Riesling 2006 Spatlese. Vinul are o culoare aurie intensa, superba, dar, din pacate, si un usor perlaj. La deschidere a avut o vaga aroma de kerosen, si usoare tuse citrice, care au fost inlocuite rapid de tei si de miere. Gustul preponderent a miere de tei a fost un deliciu. Cam scurt, la 12,5% parca m-as fi asteptat la ceva mai mult.
Totusi, un vin bun, care a subliniat cu gratie aromele iodate ale pastravului pe pat de sare si garnitura de legume, alaturi de care l-am servit. Bucatarul, care a stat de cealalta parte a mesei, si care a facut si pozele, a fost de parere ca vinul asta bun are o eticheta extrem de urata.
Din cate am inteles eu, explicatia pentru felul in care arata eticheta e data de faptul ca producatorul, sustine cumva oamenii cu handicap. Daca am inteles eu corect, chiar la producerea acestui vin sunt implicati astfel de semeni de-ai nostrii. Ceea ce este un lucru laudabil zic eu.
Ma bucur sa aud asta. In acest caz, o sa mai cumpar o sticla…
Mie imi place eticheta! E un lucru laudabil, nu?
Am scris si eu despre recolta 2005 a acestui vin (http://desprevin.blogspot.com/2009/07/2005er-bernkasteler-kueser-weisenstein.html), produs de DRK-Sozialwerk (http://www.drk-sozialwerk.de/index.php?option=com_frontpage&Itemid=1), o asociatie in care lucreaza persoane cu handicap. Cine stie germana mai bine ne poate lamuri despre ce este vorba.
Sa stii ca taria alcoolica nu este direct legata de lungimea postgustului. Spre exemplu un alt riesling pe care-l iubesc are numai 7,5% vol. alcool si un final extrem de lung.
Am bagat de seama ca esti si tu un inrait in ale rieslingului… E vorba de o asociatie sponsorizata de Crucea Rosie germana care sustine si angajeaza persoane cu handicap. E infiintata in 1969 si au printre altele, si o crama de sampanie. Miam ! I-am zis eu bucatarului ca in eticheta de pe sticla e sigla de la Crucea Rosie, dar nu m-a luat in serios :). M-ai facut curioasa, cum se cheama rieslingul acela cu final extrem de lung ?
Vinul este 2003er Wehlener Sonnenuhr Riesling Spatlese de la Weingut Eduard Hauth-Kerpen din regiunea Mosel-Saar-Ruwer. Are doar 7,5% alcool si este demidulce. Vinul este importat de Crama Oprisor si poate fi gasit la Vinexpert. Enjoy!
Imi place acest blog. Am apreciat mereu un pahar cu vin bun ,iar acum am ocazia sa invat mai multe lucruri despre vinuri. Multumesc! 🙂
Iti multumesc pentru apreciere. Vinul e un domeniu fascinant si care merita impartasit cu ceilalti…
Apropos!
Nu vrei sa vii miercurea viitoare (pe 17 martie) la Ginger (restaurantul de la piciorul Podului Grant, dinspre Turda spre Crangasi, pe stanga) la degustare de Riesling-uri adevarate, de Rin? Degustarea incepe la 19:30 si promite sa fie cu totul speciala (vinurile sunt aduse de unul dintre patroni care e un fin cunoscator la capitolul asta) Noi ne-am inscris si de-abia asteptam sa te cunoastem!
Detalii pe Vinul.ro – Rieslinguri de Rhin in recital – contributia: 88 de RON de cap.
Rog, daca-ti surade invitatia – poti rezerva un loc la masa noastra la tel: 0752 167450 – Cesar Filip
Razvan
Buna Razvan,
Ca sa ma exprim poetic, as fi ucis pentru acele riesling-uri ! Si mi-ar fi facut o deosebita placere sa va cunosc. Din pacate, plec in Elvetia si ma intorc abia pe 22 martie. Mi-a povestit si Cezar Ioan, acum ceva vreme, despre aceasta degustare si speram sa nu pice chiar in saptamana asta, dar se pare ca nu am noroc… Iti multumesc oricum pentru invitatie si sper sa ne cunoastem cu proxima ocazie.
Cele bune,
Mona
Cu multa placere. Atunci, drum bun si nu uita drumul inapoi, spre casa!