Nu stiu daca are vreo legatura cu pomii in floare, dar eu am considerat intotdeauna ca luna mai, e luna rosé-ului. E atat de frumos sa te asezi la o terasa, in primele raze de soare ale primaverii, si sa privesti in lumina un pahar de rosé, sa te uiti cu atentie cum razele iti invaluie paharul si cum culoarea straluceste in mii de nuante. Probabil ca in asta consta farmecul acestui vin. Pentru mine, rosé -ul e in primul rand, culoare si prospetime.
In ciuda faptului ca la noi, rosé -ul e un vin pe nedrept ignorat, am constatat cu mare placere ca la aceasta categorie, avem vinuri romanesti foarte bune. Dupa rosé-ul Terra Romana 2009 (cel care iata a fost medaliat cu argint la “Mondial du rosé” de saptamana trecuta) si cel de la Prince Stirbey, l-am incercat si pe nou aparutul rosé Rotenberg 2009.
Asa cum a declarat chiar creatorul lui, vinul este rezultatul unui concurs de imprejurari care au dus la aparitia unui rosé care iese din orice tipar. In ce ma priveste, probabil ca daca l-as fi baut legata la ochi, l-as fi catalogat drept un vin rosu mai bizar – are evolutie la pahar, note de baric si caracteristici de vin rosu. E un rosé din merlot, cu o culoare superba, care m-a impresionat prin aromele intense si foarte fresh, de macese si citrice (intre grapefruit si portocale rosii), completate dupa ceva timp, de note de migdale si vanilie. Gustul mi s-a parut preponderent portocale rosii, cu note de vanilie, mere verzi si un final de alune vanilate si fructe rosii. E un vin cu prestanta, neasteptat de complex pentru un rosé. Reactia fata de vinul asta, in grupul meu de prieteni, a fost oarecum bizara. A fost apreciat mai mult de fete, desi eu il consider un rosé cu o atitudine foarte masculina.
Sunt o adepta a paharului de rosé baut la terasa, dar in fata acestui vin atat de complex si de viguros, gandul m-a purtat catre un experiment gustativ.