Despre vinul de Somló se spune că devine bun de băut abia după 3- 4 ani, aşa că am aşteptat cu mare nerăbdare să deschid vinurile cumpărate anul trecut cu ocazia degustării organizate de Centrul Cultural Maghiar din Bucureşti. Atunci, cel mai tare m-a impresionat faptul că vinurile produse de Károly Kolonics aveau caracteristici similare, datorate structurii geologice speciale a solului. Pot spune că, şi după un an, ele au evoluat tot unitar. Mineralitatea s-a estompat în favoarea unor suave efluvii de şofran, caisă şi lămâie confiată, vinurile au devenit mai grele, mai coapte, mai rotunde, păstrându-şi aciditatea ridicată.
Ceea ce mă impresionează la aceste vinuri e un fenomen care e caracteristic si rieslingului de Rhin, faptul că evoluția vinului la sticlă e atât de evidentă pe parcursul a câţiva ani, ca şi cum ai privi o rază care se deplasează pe cadranul unui ceas solar. Nu ştiu niciun alt vin care să îmbine extazul clipei suspendate cu senzaţia palpabilă a curgerii timpului.
Dar despre vinurile din Somló a scris minunat Béla Hamvas, un autor proaspăt tradus în română pe care l-am citit cu plăcerea cu care deschid o sticlă veche de riesling din Mosel.
“Dintre toate vinurile noastre, vinul de Somló este licoarea supremă pentru mine. Voi explica imediat de ce. Deosebesc vinurile blonde (albe) şi brunete (roşii) şi apoi vinurile masculine (seci) şi vinurile feminine (dulci), deosebesc chiar vinuri de soprană, alto, tenor, bas, monofonice si polifonice, chiar simfonice. Dar mai deosebesc şi vinuri solare, lunare şi astrale.(…) Ei bine, pentru mine vinul de Somló e acel vin solar, blond, masculin, baritonal dar simfonic, care conține uleiul celei mai înalte spiritualități creatore, şi anume, dintre toate vinurile noastre, într-o unică puritate concentrată. De aceea, cred că – deşi toate vinurile sunt sociabile, şi îşi dezvăluie adevărata ființă când se beau în companie – vinul de Somló este băutura solitarului. Este atât de plin de extazul uleiului creator, încât se poate bea numai într-o solitudine echilibrată, destul de adâncită şi absolut liniştită. Despre vinul de Somló, mai doresc să spun că este vinul bătrânului, deşi toate vinurile montane mai serioase se potrivesc mai degrabă vârstei de peste 40 de ani, decât tinereții. Este vinul înțelepţilor al oamenilor care au atins în cele din urmă cea mai înaltă formă de înţelepciune: seninătatea. Este un lucru personal, şi îl spun numai pentru că a fost unul din cele mai mari rezultate ale meditației mele de la Szigliget: în masca hieratică a vinului de Somló m-am simțit cel mai aproape de acea seninătate şi înţelepciune coaptă, de acea intensă beţie creatoare, care a întemeiat această lume.”[1]
„Vinurile universale sunt foarte puține- de pildă un vin care să fie băut laolată, de toată omenirea, la vreo mare sărbătoare, să zicem sărbătoarea păcii mondiale. Pentru acestă ocazie, dintre vinurile noastre, eu aş recomnada numai vinul de Somló. Și culmea, acesta-i tocmai vinul celor însinguraţi. Pentru că pacea mondială este astăzi numai beţia omului solitar.” [2]
Cartea este datată 1945, atunci când pacea tocmai se aşeza peste lume şi pare scrisă dintr-o suflare. Deşi în paginile ei veţi întâlni un formidabil elogiu adus regiunilor viticole din Ungaria, şi vinului în general, scrierea are motivaţii mult mai profunde. E o carte unică!
[1] Béla Hamvas, „Filosofia vinului” 1945, pag 41- 42
[2] Béla Hamvas, „Filosofia vinului” 1945, pag 71
PS. Mulţumiri lui Vladimir Bulat care mi-a semnalat această carte.