Tag Archives: cabernet franc

Hungarian wines in a nutshell

Vinum Hungaricum, seria lunară dedicată vinurilor din Ungaria, organizată de Institutul Maghiar din Bucureşti, s-a încheiat în această săptămână cu o degustare povestită de Gabriella Mészáros, directoarea insititutului Borkollégium din Budapesta.

Gabriella

Trebuie spus de la bun început că mi-a plăcut foarte mult prezentarea doamnei Mészáros, succintă dar complexă, cu un mix de informaţie care nu i-a plictisit nici pe cunoscători şi nu i-a pierdut pe drum nici pe amatori. O prezentare bine structurată şi interactivă, din care m-am ales cu următoarele informaţii:

hungary

Ungaria are 22 de regiuni viticole, 65.000 de hectare plantate, 12.000 producători de vin, din care 10-12 producători mari care acoperă 70 % din producţia de vinuri. Cele mai multe dintre soiurile tradiţionale sunt albe, un singur soi roşu, kadarka. Dintre soiurile albe, degustate cu ocazia serilor Vinum Hungaricum – iniţiativă care sper să continue şi în toamnă – mi-au plăcut îndeosebi soiurile Furmint şi Hárslevelü. Versatile, fructoase dar şi acide, acestea se pot vinifica atât în sec ( în zona Somló de exemplu) cât şi în dulce (intra în componenţa celebrului vin dulce de Tokaij). Deşi, Ungaria este cunoscută mai ales pentru vinul alb – care reprezintă de altfel, 69% din producţia de vin a ţării – pe mine m-au impresionat mai ales vinurile din soiurile roşii – cabernet franc şi kékfrankos (Blaufränkisch) proaspete, minerale şi cu aciditate bună.

hungary2

Degustarea a cuprins o selecţie de 7 vinuri din regiuni viticole diferite ale Ungariei:

Château Vincent Blanc, Fleur 2007 – Un spumant brut, majoritar din Chardonnay cu adaos de  Hárslevelü si Királyleányka, din zona viticolă de la nord de Balaton.

sauvignon

Neszmély, Sauvignon blanc, 2012. Un sauvignon din nordul Ungariei, din regiunea Neszmély. Hilltop e un producator mare care targetează piaţa englezească, iar sauvignonul e curat vinificat, modern şi plăcut.

napbor

Eger, Napbor 2011, St. Andrea. Un cupaj curcubeu de 7 soiuri albe – riesling italian, hárslevelü, pinot blanc, chardonnay, sauvignon blanc, riesling de rhin şi leányka – cu o foarte discretă notă de lemn. Mi-a adus aminte de Solo Qiunta de la Cramele Recaş cu care aş fi ispitită să-l degust comparativ.

furmint

Tokaji, Frumint 2010, Haris Birtok, Tállya. Vinificat în sec, cu aromele seducătoare, solare, de pară bine coaptă ale furmintului, se remarcă prin aciditate ridicată şi post gust lung. De notat că şi în Ungaria, 2010 a fost un an dificil în care au făcut vin doar cei care au muncit în vie, în timp ce 2011 şi 2012, la fel ca în România, arată recolte foarte coapte.

bikaver

Szeksárdi, Bikaver 2009, Vesztergombi Ferenc – (kadarka, kékfrankos şi merlot). Extrem de proaspăt şi de mineral, cu arome suave de cireaşă, violetă, fragi şi paprika şi cu un foarte bun raport-calitate preţ.

st andrea bikaver

Eger, Merengö Bikavér superior 2009, St. Andrea – un cupaj din kékfrankos, cabernet sauvignon, cabernet franc, merlot şi syrah, dintr-o singură vie. Un vin cu personalitate, de terroir, cu o textură minunată, catifelată, dar în același timp sărată şi minerală.

gere

Villány,  Kopár  Cuvée 2008, Gere Attila – un cupaj bordolez de merlot, cabernet franc şi cabernet sauvignon, foarte elegant, zvelt, echilibrat în toate componentele, suculent, extrem de plăcut.

O selecţie reuşită care arată o Ungarie viticolă în mare creştere de formă.

P.S. Mulţumiri lui Zoltán Márton care mi-a împrumutat şi de această dată pozele acestui articol.

2 Comments

Filed under drinking in good company

Cerul instelat si vinul potrivit

Sunt o fata de la munte care adora marea. Am crescut intr-un sat de munte in sunetul talangilor vacilor care se intorceau de la pascut, iar visul meu e sa-mi pot permite sa am un cal, al meu. In copilarie, urcam mult pe munte. Vara, imi placea sa ma duc cu vecinii la facut fanul si sa dorm in claie. Cred ca nu exista ceva mai frumos pe lume decat un cer instelat de munte privit dintr-o claie cu fan. A fost o vreme in care imi doream sa fac escalada, spre disperarea parintilor mei. Asta pana cand am escaladat intr-o vara Valea Cernei, si acolo in varf, privind Cerna, am realizat ca nu exista betie mai puternica decat aceea pe care ti-o induce muntele, iar alpinistii sunt niste oameni foarte singuri.

Anul trecut, am intalnit un vin care are mirosul muntelui din dupa-amiezele de toamna din copilaria mea. Il cheama Horses Valley 2006 si este produs la Nisovo, Bulgaria, de Raynov & Sons. E un amestec de 60% Cabernet Sauvignon, 30% Merlot si 10% Cabernet Franc, una din combinatiile care se folosesc la producerea celebrelor vinuri de Bordeaux. E un vin echilibrat, cu o culoare superba si tanini blanzi. La deschidere are aroma de fragi, si o foarte discreta nota vanilata, iar apoi vireaza spre o aroma foarte bine definita de afine. Gustul este preponderent afina si te insoteste mult timp. Vinul mi-a adus aminte cum e senzatia aia, cand dupa ore de efort pe carari de munte, iti iese in cale un tufis de afine si te lasi prins in vraja fructelor coapte, si atunci pe loc, ai fi gata sa juri ca nu exista ceva mai bun pe lume…

3 Comments

Filed under vinuri povestite şi recomandate

La vie in Bulgaria

Sunt dintre cei care s-au bucurat cand Romania a intrat in UE. Pe atunci am crezut ca, fara viza, o sa ma duc mai des la Viena sa beau o cafea. Intre timp, am mai imbatranit si am inceput sa prefer oraselor-muzeu cu oameni “morti”, campurile insorite cu oameni vii. Asa ca am dat o sansa Bulgariei. Dupa trei ani de incursiuni prin Bulgaria, pot sa va spun ca are din plin campuri insorite si oameni de treaba. Ariile protejate si parcurile nationale bulgaresti arata foarte bine. Asa se face ca doi prieteni de-ai mei, pasionati de natura au ajuns pe valea Lomului la Nisovo.

Incercati sa va inchipuiti urmatoarea scena. La 20 de kilometri de granita cu Romania, intr-un sat printre dealuri, la cuca macaii, doi romani bat la usa unui bulgar. “Buna ziua, gaspadar. Suntem si noi in trecere si am vazut ca aveti crama si vie. Am vrea si noi sa cumparam niste vin etc.” Bulgarul i-a invitat in casa, i-a pus la masa, a scos pita si branza si a inceput sa destupe sticlele. Vreo sapte soiruri de vin. Pe omul asta il cheama Emil si se ocupa de crama familiei. A facut studii la Bordeaux, dar se vede imediat ca pentru el, vinul e intai o pasiune si apoi o afacere. La Emil degustarea nu costa. Daca iti place vinul, cumperi, daca nu, nu-i bai. La sfarsit, cand prietenii mei s-au sculat impleticindu-se, i-a intrebat: “Da, nu vreti sa treceti maine pe la vie sa va plimbati cu caii ?”. De atunci, am tot fost in vizita la Nisovo. Ultima data, strugurii dadeau in parg, se apropia culesul si am facut un tur al viilor. Asa am descoperit domeniul Rainoff.

De vie se ocupa fratele lui Emil, scolit in Argentina. Soiurile de vita sunt aduse din Franta: cabernet sauvignon, cabernet franc, merlot, petit verdot, sauvignon blanc, chardonnay, muscat. Vinurile pe care le fac sunt fie cupaj, fie dintr-un singur soi. Cel mai interesant vin a fost cabernetul franc, era prima data cand gustam un vin facut doar din acest soi. Cel mai bun mi s-a parut cupajul numit Horses Valley (Cabernet franc, Cabernet sauvignon si Merlot). Dar despre vinuri o sa mai povestesc…

Pentru mine, marea descoperire e rezervatia naturala Rusenski Lom. Locul m-a fermecat, iar peisajul seamana foarte mult cu Cheile Dambovicioarei. Bratele Lomului numite Beli, Malki, Cherni si Rusenski si-au facut loc printre dealuri, construind canioane. Satele sunt pitite printre stanci, soselele sunt inguste ca in sudul Frantei, cu greu pot trece cate doua masini una pe langa alta. Natura e virgina, si am vazut in cateva zile o groaza de animalute, zburatoare si taratoare, despre care nu credeam ca mai traiesc. Cel mai tare m-au emotionat ulii, nu i-am mai vazut de pe vreme copilariei mele, la Rucar. In zona sunt doua puncte de atractie: Fortareata medievala Cherven – dateaza din secolele XII –XIV si pestera Orlova Chuka. A doua ca marime din Bulgaria, pestera are 15 km de tunele pe 7 nivele. Cand am ajuns noi era destul de tarziu, dar am prins ultimul tur cu un ghid care ne-a zis ca nu stie decat bulgara si germana. Cand a aflat ca suntem romani, ne-a facut un tur intr-o romana aproximativa, dar al carei farmec n-o sa-l uit prea curand.

Romania e in UE, dar eu daca vreau sa beau o cafea, trec podul la Ruse…

PS. Cele doua poze din pestera sunt ale amicului Borce, restul sunt productie proprie…

3 Comments

Filed under degustări, călătorii la crame