Category Archives: gastronomie și taifas culinar

Despre valentele calatoriei mi-a vorbit pentru prima data profesorul meu de limba romana. Calatoria, ne-a spus el, nu este asa cum ar putea parea, o activitate pur hedonista, de divertisment, ci scopul ei e de a te descoperi pe tine prin exercitiul raportarii la celalalt. Calatoria e o initiere, iar surprizele sunt pe masura prejudecatilor cu care pleci la drum.

Din acest punct de vedere, Bulgaria nu inceteaza sa ma uimeasca. E o fosta tara comunista, cu aproape 8 milioane de locuitori si in mod evident, mult mai saraca decat celelalte tari europene. Din perspectiva de marketing, e o piata fara putere de cumparare si neinteresanta pentru marile branduri internationale. Din punct de vedere istoric si cultural, a stat sub turci mult mai mult decat Romania, si din acest motiv pornesti de acasa cu prejudecata ca vei strabate o tara naspa, un no man’s land.

Mult inainte sa realizez ca bulgarii sunt niste oameni mai putini aroganti, agresivi si dornici sa-si etaleze buna starea, am fost uimita sa constat ca ei pastreaza in uzul curent, de carciuma, multe dintre produsele traditionale ale ariei geografice, care in Romania au disparut. Rachia (tescovina sau grappa), mastica, boza (braga), ayran-ul, menta, ca sa  ne limitam doar la categoria bauturilor. Sigur, veti zice, dar ayran se gaseste si in Bucuresti, la turcul din colt, tzatza Leana a lui nenea Iancu mai face si acum mastica in casa si unchiu’ Zoltan transforma in tescovina boasca si strugurii care au fermentat inainte sa apuce sa-i faca vin. Da, e adevarat. Doar ca la bulgari, toate aceste produse se fabrica si se consuma la scara larga. De la cel mai select restaurant la cea mai mizera terasa, se serveste rachie, iar la supermarket esti pus in fata unei alegeri imposibile, de la vreo 20 de feluri de rachie in sus. Eu am incercat pana acum vreo sase variante de rachie si toate s-au dovedit la fel de bune. Cea mai savuroasa e rachia facuta din muscat, numita foarte poetic muskatova, care pastreaza aroma invaluitoare a strugurelui. Imi aduc aminte cu mare placere cum intr-o seara de vara, pe litoralul bulgaresc am facut cunostinta cu minunata muskatova si cum carciumarul, ne-a privit cu mai multa consideratie cand i-am pronuntat numele. In plus, bulgarii mai au in comert si variante extrem de delicioase de rachie de caise si de gutuie…

Si spre marea mea surpriza, am descoperit ca fabrica si produse cosmetice pe baza de strugure: Mavrud, ca doar e brandul bulgaresc de tara. Se pare ca strugurele a fost folosit in scop cosmetic inca din secolul al XVII-lea si povestea spune ca, la curtea lui Ludovic al XIV-lea, nobilii se tratau cu vinul vechi si pe fata, pentru a da tenului stralucire. Cosmetica moderna foloseste coaja si samburii de strugure care contin polifenoli si antioxidanti. In Romania, puteti gasi game cosmetice pe baza de strugure italienesti (Uvage, Bottega verde) sau frantuzesti (Caudalie). In spatele brandului Caudalie se afla mostenitorii podgoriei Chateau Smith Haut Lafitte, Bordeaux. In 1999, ei au inaugurat aici primul centru de vinoterapie. Azi, vinoterapia este la mare cinste printre tratamentele de intretinere, iar in Franta, aprope in fiecare regiune viticola exista cel putin un spa sau un centru de terapie cu struguri.

Oare de ce  Bulgaria a pastrat in uzul curent, intern, niste produse atat de subtile cum sunt rachia si  cosmeticele naturale din strugure, in ciuda faptului ca este o piata mica si saraca ? Poate ca raspunsul se gaseste in marele respect pe care il au pentru masa, pentru bucate si pentru servire. Sau poate sunt prea saraci ca sa renunte la lucruri atat de rafinate ?

PS. Oze, pisica, face parte din familia amicului Doron…