Category Archives: poveştile Monei

Julia si Mona

Zilele trecute am vazut “Julie&Julia”, o dulcegarie americana in care joaca Meryl Streep. Imi place foarte mult Meryl Streep si ceea ce gasesc cu totul fantastic la ea, e ca dupa ce in tinerete a jucat roluri de compozitie in drame, s-a apucat la batranete sa joace in comedii si musical-uri. Asta da curaj, dar poate de vina e si gustul timpurilor noastre. Cum ziceam, filmul e “de duminica”, plin de locuri comune cand mai groase, cand mai epurate, despre francezi si americani. O juna americanca cu o slujba de functionara descopera hobby-ul vietii ei, placerea de a gati, luand drept mentor o alta americanca, Julia Child, care descoperise si ea bucataria franceza, cu 50 de ani mai inainte si devenise celebra scriind o carte de bucate. Dupa doua ore de retete, mancaruri si vinuri, iti vine sa te faci si tu bucatar. Poate asta e si rolul filmului, sa creasca vanzarile cartilor de bucate in Statele Unite, pe urmele faimosului Jamie Oliver.

In cazul meu, filmul a avut urmatorul efect. M-am intors acasa, am deschis calculatorul si am dat un google “cursuri de gastronomie”.  Trei sferturi din informatie o reprezinta cursuri  “de calificare”, “profesionale”, organizate de asociatiile de plasare a fortei de munca. Adica nu cursuri pentru pasionatii de gatit, ci asa un fel de cursuri de reabilitare. Mi se pare ca suna ingrozitor de devalorizant, si ramai cu impresia ca meseria de bucatar e pentru aia prostii care n-au fost in stare sa termine liceul. Despre pasiune, nici o vorbulita. Bah, mi-am zis, hai sa googalizam “cursuri de oenologie”. Aici stam si mai rau, nu exista cursuri de oenologie pentru omul de rand. In schimb, google iti deschide pagini si forumuri unde oamenii scriu ca si-ar dori sa faca un astfel de curs. Apare mentionat si cursul pe care l-am facut eu, acum cativa ani buni, la Institutul francez, dar care nu se mai face. Si cand ma gandesc ca eu am ales cursul asta in primul rand ca sa nu pierd fraiele francezei mele ruginite ! Iar dupa prima ora, voiam deja sa stiu totul despre vin…

Oare faptul ca pe la noi, servirea e de doi bani, mancarea nu exceleaza prin calitate sau diversitate, si se bea vin de surcele, sa aiba vreo legatura cu cele constatate ?

PS. Filmul se termina cu o scena tipica de kitch turistic international. Tanara fana se duce la muzeu sa vada bucataria Juliei Child si isi face un sir de poze cu poza idolului ei, Julia Child alias Meryl Streep. Ca forma de protest, am realizat si eu poza de mai sus…

3 Comments

Filed under poveştile Monei

Sarbatori fericite ! si vinuri bune…

3 Comments

Filed under poveştile Monei

Carol al II-lea si Busuioaca de Bohotin

Obisnuiesc sa pastrez sticle goale de vin. Unele pentru ca vinul a fost deosebit sau pentru ca imi aminteste de cei cu care l-am impartit sau de revelatiile pe care mi le-a pricinuit. Unele sticle sfarsesc ca obiecte de decor, altele ca sanuri pentru cizme (apropos, stie cineva de unde se mai pot cumpara azi sanuri din lemn ?). Am un prieten care colectioneaza sticle, in casa lui de la tara. Are rafturi intregi si de fiecare data cand il vizitez, ii inventariez colectia cu nostalgie, rememorand vinurile pe care le-am baut impreuna. Alt amic pozeaza toate sticlele de vin pe care le bea si pastreaza o arhiva virtuala a betiilor sale.

Inainte sa cumpar un vin, ma delectez cu eticheta. Imi plac cele sugestive, frumoase, amuzante sau care au “un quelque chose”, imi spun ceva. Pe astea le pastrez. Dar vedetele colectiei mele de sticle sunt cele care au o poveste scrisa pe eticheta. Sunt foarte rare. Am o sticla de Busuioaca de Bohotin din 2003 pe care am cumparat-o special pentru contra-eticheta. Pe ea este urmatoarea poveste : “La expozitia si concursul national de vinuri Bucuresti 1936, Acad G. Ionescu-Susesti, presedintele juriului, l-a prezentat astfel: “Acest vin roz si parfumat este un dar unic, cu o culoare de briliant, ce merita degustat stand in picioare, ca o pretuire in plus”. Iar regele Carol al II-lea a adaugat: “Nu in picioare ca la impartasanie, ci in genunchi, ca la spovedanie.”

Nu sunt un mare fan al Busuioacei de Bohotin, vin al betiilor mai degraba adolescentine, dar sticla m-a cucerit prin poveste. E una dintre cele mai frumoase pe care le-am intalnit pana acum pe o sticla de vin…

1 Comment

Filed under poveştile Monei

Mishu Vishu of this blog

In viata ai nevoie de cel putin trei prieteni.

Unul cu care sa faci schimb de carti,

Unul cu care sa pritocesti idei/cuvinte,

Si unul cu care sa golesti pahare.

Dupa ce i-am intalnit, mi-am dorit sa scriu despre toate aceste lucruri care provoaca bucurie…

3 Comments

Filed under poveştile Monei