Tag Archives: gewurztraminer

Cum ne vom aminti de Jidvei ?

Invitaţia de a vizita podgoria Jidvei m-a purtat într-un subit itinerariu nostalgic al anilor de liceu până la prima mea beţie cu Muscat Ottonel demidulce de la Jidvei. A fost o beţie cruntă care s-a lăsat cu prieteni pe viaţă, dar şi cu o îndelungată alergie la soiuri aromate de tipul muscat şi tămâioasă. Aceste amintiri, cu parfum parcă dintr-o altă viaţă, s-au oglindit, în mod ironic, în vinul ce mi-a plăcut cel mai tare dintre toate cele pe care le-am degustat la Jidvei: Ana muscat ottonel 2011, vinificat în sec.

muscat ottonel

riesling, riesling uber alles

in crama Jidvei cu Ioan Buia

tehnologia

Dan Corbean si anii de acasa ai viţei

Au fost două zile cu program alert în care, împreună cu Răzvan Avram, George Mitea, Ciprian Haret şi Mihai Vasile am avut ocazia să vedem câteva plantaţii de muscat ottonel, gewurtztraminer, riesling de Rhin şi fetească regală, din cele 2000 de hectare pe care le deţine Jidvei. Am vizitat cramele şi facilităţile de producţie de la Blaj, Jidvei şi Bălcaciu (vin spumant şi vinars), pepiniera de puieţi de viţă şi mai ales mica bijuterie a Jidveiului – Castelul Bethlen Haller din Cetatea de Baltă.

În ciuda faptului că aici a funcţionat ani de zile crama de şampanie Jidvei, castelul este frumos restaurat, şi a păstrat multe din elementele originale – printre care una din scările din lemn de la 1560 care urcă în spirală până în podul castelului.

Mi-a făcut deosebită plăcere să constat că o parte din simbolurile locului au fost preluate pe etichetele sticlelor Jidvei. Pe lângă imaginea castelului Bethlen Haller devenită siglă, puţină lume ştie, de exemplu, că eticheta gamei Jidvei Tezaur are un superb detaliu grafic preluat de pe clopotul bisericii săseşti din Bălcaciu: un dragon cu cap de femeie, struguri la urechi şi coada din vrejuri de viţă, care atestă legătura ritualică a acestor locuri cu vinul.

detaliu de pe clopotul bisericii săseşti din Bălcaciu, datat 1620; @ Jidvei

biserica din Bălcaciu

Seara s-a încheiat cu surprizele pregătite de domnul Ioan Buia, directorul şi oenologul complexului de vinificare de la Jidvei: riesling de Rhin 2009, Icewine 2011(din gewurtztraminer), muscat ottonel 2011, feteasca regala 2009 si un excelent spumant extra-brut (1,9 gr  zahar/l), Romantine alb 2010. În paranteză fie spus, numele gamei „Romantine” nu mi se pare inspirat, căci nu prea are legatură cu ceea ce e în sticlă: un vin spumant elegant şi crocant „care ar fi capabil să facă să meargă şi un olog”.

Pe lângă plăcerea de a bea soiuri tradiţionale din Târnave – gewurtztraminer, riesling de Rhin, neuburger, pinot gris – soiuri pe care cred că Jidvei ar trebui să le promoveze mai mult – am fost impresionată de simplitatea şi prietenia cu care ne-au înconjurat oamenii locului. Îţi creşte inima când vezi cu câtă pasiune vorbesc inginerii şi tehnologii de aici despre meseria lor. Iar acest fapt este foarte important, pentru că miza investiţiei de la Jidvei nu sunt vinurile medaliate – care au fost şi vor mai fi – ci conservarea unui patrimoniu şi a unei comunităţi, precum şi felul în care generaţiile care vin îşi vor aminti de Jidvei.

15 Comments

Filed under degustări, călătorii la crame, vinuri româneşti

Vinuri chiliene

Gewurztraminer-ul e soiul sub auspiciile caruia s-a desfasurat debutul meu intr-ale vinului. Pe vremea aia, vinurile la moda erau aromaticele Muscat-Ottonel si Gewurztraminer. Daca Ottonelului nu-i pastrez o prea mare simpatie, Gewurz-ul a ramas prima mea iubire. Prin amabilitatea Cramelor Recas, am degustat in aceasta luna un Gewurztraminer proaspat sosit din Chile.

© Doron

Depre Gewurztraminer, sunt cateva lucruri importante de spus. Este un soi aromatic, de clima rece (originar, se pare, din Tirol), foarte raspandit in toata Europa si cultivat cu rezultate bune si in Chile, Australia, Noua Zeelanda sau Israel. Vinul dezvolta arome tipice de fructul pasiunii, lyche sau trandafir si se spune ca merge fara gres cu mancaruri din bucataria asiatica. In Alsacia, el poate fi asociat si cu branza, foie gras sau sauerkraut. Eu, insa, cred ca cel mai bine merge cu supa thai pe care o face Aaron cu ciuperci de padure din Harghita, pui si praz.

© Alinax

Cono Sur – Gewurztraminer 2010 e inca o dovada a potentialul de diversitate si de calitate al vinurilor chiliene. Are un nas impresionant, proaspat, de fructe coapte si note citrice, de grapefruit, dublat la gust de celebra aroma de lyche si fructul pasiuni (tipicitate de soi pentru gewurz). Finalul e mediu, cu note verzi. Pe piata romaneasca, vinurile chiliene se remarca printr-un foarte bun rapot calitate-pret, iar din gama Cono Sur, cel mai bun vin pe care l-am gustat pana acum e Pinot noir 2007, 20 Barrels.

Leave a Comment

Filed under soiuri de strugure

Ich bin ein Rieslinger

In materie de vinuri albe, am doua slabiciuni, aflate, oarecum, la extreme: riesling-ul si gewurztraminer-ul. Riesling-ul este strugurele german prin excelenta si toti specialistii sunt de acord ca zona lui de provenienta e regiunea renana. In unele limbi se numeste chiar Riesling de Rhin (“renski rizling” in slovena). Intr-un fel, riesling-ul chiar seamana cu un neamt. Prima data cand incerci sa te apropii de el te intampina cu un dampf de kerosen (in limbajul vinului, asta se numeste “tipicitate de soi”). Daca ai noroc si va imprieteniti, incepe sa se deschida si o sa-ti ofere un buchet rasat, de mare finete. In plus, e un vin de garda, pe care il poti pastra in pivnita si 20 de ani, adica exact ca un neamt, orice s-ar intampla cu el, reuseste sa ramana neamt pana la capat…

Nu stiu daca de vina sunt resturile mele de sange german, dar riesling-ul chiar ma atrage, si de fiecare data cand plec din Romania ma straduiesc sa-i ies in cale. Se pare ca dintre toti strugurii, e soiul care reuseste sa redea cel mai bine caracterul solului in care e plantat. Francezii numesc asta “expression du terroir”, si e un detaliu pe care  il apreciaza foarte mult intr-un vin (“vin du terroir”, zic ei). In Franta, rieslingul se cultiva doar in Alsacia, si alaturi de Muscat, Pinot Gris si Gewurztraminer, face parte din soiurile autorizate, clasate AOC Alsace, AOC Alsace Grande Cru si Alsace Vendages tardives. Rieslingul alsacian e unul dintre vinurile rezervate marilor desfatari gastronomice. In Romania, se cultiva atat riesling cat si riesling italian, numit de austrieci si Welschriesling, o ruda a rieslingului, dar care da un vin de calitate inferioara. Nu confundati rieslingul cu rieslingul italian, sunt doua soiuri diferite.

Intru cinstirea batranului Rin, am ales o sticla de riesling german, din zona Mosel-Saar-Ruwer, Bernkastel Kueser Riesling 2006 Spatlese. Vinul are o culoare aurie intensa, superba, dar, din pacate, si un usor perlaj. La deschidere a avut o vaga aroma de kerosen, si usoare tuse citrice, care au fost inlocuite rapid de tei si de miere. Gustul preponderent a miere de tei a fost un deliciu. Cam scurt, la 12,5% parca m-as fi asteptat la ceva mai mult.

Totusi, un vin bun, care a subliniat cu gratie aromele iodate ale pastravului pe pat de sare si garnitura de legume, alaturi de care l-am servit. Bucatarul, care a stat de cealalta parte a mesei, si care a facut si pozele, a fost de parere ca vinul asta bun are o eticheta extrem de urata.

11 Comments

Filed under Riesling din lumea largă, soiuri de strugure

Vinul inghetat

Prima impresie

Ca si vin jaune-ul din Jura, eiswein-ul face parte din categoria vinurilor speciale, pe care merita sa le incerci macar o data in viata. Imi amintesc ca prima data cand am gustat un eiswein, ceea ce m-a uimit cel mai tare, a fost faptul ca nu era atat de dulce pe cat ma asteptam. Nu era, de exemplu, ca “Lacrima lui Ovidiu”, ca sa ma raportez la o experienta cunoscuta de multa lume de la noi. Era un vin foarte aromat, fructos, aroma puternica iti inducea asteptarea de dulce, dar, in acelasi timp finish-ul era spre sec. Parca zaharul nu-ti sarea asa, direct in fata. Eiswein-ul pe care l-am gasit la Bruno si pe care l-am degustat, este produs in Germania de Carl Reh si are o aroma invaluitoare de gutuie. Gutuia se simte si la gust, dar apoi evolueaza treptat spre miere, un fel de miere pe care imi aduc aminte ca l-am gustat candva…

Si putina istorie…

Eiswein-ul e originar din zona germana, unde era facut prin excelenta din strugurele tipic, rieslingul. Numele i se datoreaza modului special in care sunt tratati strugurii. Ei sunt lasati sa inghete pe vrej si sunt culesi la – 8 grade celsius. La aceasta temperatura apa din strugure ingheata, dar nu si zaharul, iar strugurii, procesati imediat dupa ce au fost culesi, lasa sa curga numai zaharurile. Din aceste motive, productia de eiswein este mica si se limiteaza la aria climatica ce poate permite temperaturi scazute. Astazi, se face eiswein in Alsacia (in anii cand temperatura o permite) in Austria si Germania, dar mai ales in Canada. Pe langa riesling, sunt folosite si multe alte tipuri de struguri, albi sau rosii: gewurztraminer, vidal, cabernet franc.  Datorita conditiilor climatice propice, Canada este astazi principalul producator de icewine. In 1991, primul vin canadian care lua o medalie de aur la un concurs de vinuri, era un icewine -Vidal 1989, domeniul Inniskillin. Icewine-ul canadian s-a impus pe piata si datorita pretului, aproape la jumatate fata de cel european. Probabil cel mai bun, dar si cel mai scump eiswein se face in Alsacia. Un Gewurztraminer Grand Cru Vendanges Tardives 1995 costa 230 de euro, un Riesling Grand Cru Vendanges Tardives 1990, 200 de euro. Si asta in conditiile in care sticlele sunt de 375 ml !

4 Comments

Filed under vinuri rare