Joe, unul dintre cititori, m-a intrebat la ce foloseste decantorul si am promis ca voi raspunde printr-un articol. Cum anul se apropie de sfarsit, trebuie sa ma tin de cuvant cat nu este inca prea tarziu…
Intr-un fel, aprecierea, evaluarea si servirea vinurilor au multe lucruri in comun cu gramatica limbii romane. Adica reprezinta o materie cu cateva reguli si o mie de exceptii, in cadrul careia uzul e mai mereu certat cu norma. Stiu din proprie experienta ca atunci cand incepe sa te intereseze vinul si citesti despre decantor si carafare ai tendinta sa consideri toate aceste lucruri drept niste ritualuri de vanitate inutila. De fapt, la ce foloseste decantorul si cum anume, vei afla abia dupa ce ai dat chix cu cateva vinuri.
De ce folosim decantorul ?
Avem doua motive pentru care folosim decantorul: pentru a aera un vin tanar sau pentru a decanta un vin batran.
Aerarea vinului, prin lasarea lui in carafa cu o ora-doua inainte de servire, are ca rezultat accentuarea expresiei aromatice a vinului, prin eliminare anumitor arome de reductie, dar va ajuta si dezvoltarea corpului si rotunjirea taninilor, felul in care vinul se “aseaza in pahar”.
Decantarea este procedeul prin care vinul se separa de impuritatile depuse cu timpul, pe fundul sticlei. Decantarea se face intotdeauna cu cat mai putin timp inaintea servirii, pentru ca vinurile mature isi pot pierde buchetul prin expunere indelungata la aer.
Ce vinuri trebuie aerate ?
In general, regula spune ca se aereaza vinurile tinere, atat cele rosii cat si cele albe. Vinurile vechi, mature, grand cru, se servesc fara aerare.
Dar adevarata problema in folosirea decantorului o constituie de fapt, interpretarea notiunii de vin “tanar si batran”, care nu tine de numarul anilor pe care ii are vinul, ci de stadiul de evolutie in care se afla in momentul deschiderii sticlei. De regula, un vin ajuns la maturitate nu mai are nevoie de aerare, pe cand un vin care nu a atins acest prag, cu tanini verzi si corpolent, va beneficia de pe urma aerarii, care nu va face decat sa-i armonizeze acele caracteristici prea puternice ale tineretii sale. Dar exista si vinuri delicate care, lasate in decantor, se oxideaza rapid.
Din acest motiv, folosirea decantorului se hotaraste intotdeauna dupa deschiderea sticlei si analiza vinului si nu dupa criteriul varstei inscrise pe eticheta.
Si nu uitati, degustarea vinului e o continua surpriza.
Pentru vinurile mature si vechi, metoda “”Audouze” e o solutie 🙂
http://academiedesvinsanciens.org/archives/756-The-slow-oxygenation-method-for-opening-old-wines.html
Exact. Mi-a placut ca Audouze a numit-o “do nothing method” 😉
🙂 Bine te-am regasit! Ca intotdeauna, gasesc informatii interesante pe acest blog. Multumesc!
Bine ai revenit, draga Oana. Iti multumesc pentru gandurile bune si ma bucur ca blogul iti este util.
-Sarut mina , D-na !
-In sfirsit vad si eu pareri avizate despre vinuri si nu numai aberatii de la anumiti: “cunoscatori”, cu pretentii !…..
Am avut nefericita ocazie chiar de curind sa vad “somelieri”cu tot felul de titluri pompoase care nu stiau ca si vinurile albe se “decanteaza” in scopul aerarii, sau vinurile rosii tinere , asa cum precizati si dvs .-Trist , mai ales cind emiti pretentii !….nu dau nume ca nu vreau sa intru in nici o polemica cu nimeni. Se stiu ei , care sunt .
Am dat intimplator peste site-ul dvs si am ramas placut incintat de el, promit sa mai revin .
Va felicit si va doresc mult succes !
Cordial,
OR
Va multumesc pentru apreciere. Sa aveti un an bun !
Sarut mana dumneavoastra si salutari celor care mai citesc site-ul,
Intamplator am gasit acest site si m-am bucurat .
M-am bucurat ca nu sunt “singurul” care stie ca aproape toate vinurile se aereaza si se decanteaza, mai ales ca am avut experiente la fel de neplacute ca si d-l OWA.
Sa aveti timpul, dispozitia si puterea sa mai scrieti. Va promit ca voi citi cu placere si atentie.
Cu respect,
NV
Va multumesc tare mult pentru cuvintele frumoase si pentru incurajare. Vinul e un domeniu fascinant in care ai mai tot timpul cate ceva de invatat sau de experimentat.
Interesant articolul. Ati scris in articol ca : ” dupa deschiderea sticlei si analiza vinului si nu dupa criteriul varstei inscrise pe eticheta ”
Ok.
Intrebare: cum deosebim – dupa deschiderea sticlei – un vin care a ajuns la maturitate, fata de un vin care mai are inca potential de invechire si care – acesta -trebuie aerat??
Un vin cu potențial de învechire are aciditate ridicată și tanini astringenți. La deschiderea sticlei, atunci când guști vinul, aciditatea e cea care iese în evidență prima. Apoi, e important să vezi dacă taninii sunt tineri, astingenți sau sunt rotunjiți, în echilibru cu celelalte componente. De fapt, aerarea vinului tânăr e o decizie care ține de gustul celui care bea vinul. Ea are ca scop echilibrarea gustativa a componentelor vinului.
În plus, pe măsură ce bei mai multe vinuri de la anumiți producători începi să te familiarizezi cu stilul fiecăruia și să intuiești dacă vinurile respective trebuie aerate sau nu. (de exemplu, Crama Oprisor are multe vinuri rosii care nu au nevoie de aerare, in timp ce vinurile Cramei Stirbey au nevoie, in general, de aerare inaintea servirii.)