Tag Archives: pinot noir romanesc

Noutăţi şi recomandări la Goodwine

Ca în fiecare an, noiembrie e bogat în cărţi şi vinuri. În perioada 21- 24 noiembrie, respectiv 22- 24 noiembrie la Romexpo,  se vor desfăşura atât târgul de carte cât şi târgul de vin, un bun prilej pentru a degusta şi compara ofertele podgorenilor şi pe cele ale editorilor.

vinuri2

Şi în acest an cabernet sauvignon-ul are cea mai consistentă prezenţă. Veți avea ocazia să degustați atât recolte mai vechi pe piață cum e Cabernetul Soare 2007 de la Vinarte, acum în formă maximă, cât şi noutăți, de exemplu, Eticheta roşie 2011de la Oprisor, un vin care n-a stat mult în butoi, e mult mai fructat, mai suculent şi surprinzător de băubil încă de pe acum. Dacă vă place acest soi, puteți încerca o mulțime de recolte, din toate zonele ţării, cu stiluri de vinificare diferite: cabernetul nebaricat de la Avincis, Cabernetul de la Via Sandu, Cabernetul 2009 Reserva de la Stirbey, Cabernetul Selene de la Recas, Cabernetul Alira, Cabernetul de la Aurelia Vişinescu şi Hyperion Cabernet Sauvignon de la Halewood. Târgul e o ocazie foarte bună de a compara între ele vinurile din acelaşi soi, de a înţelege diferenţele, dar şi de a afla mai multe despre universul gustativ propriu.

Dintre noutăți: Prince Matei 2009 Vinarte; Cuvee 2011 (negru şi novac) Prince Stirbey; Pinot Noir 2011 Avincis; Neptunus Shiraz 2011 Halewood; I din Ispita Oprişor; Terra Romana Fetească albă şi sauvignon blanc 2011 S.E.R.V.E; noile vinuri Alira.

Dintre surprize, două vinuri reuşite din soiuri nărăvaşe: Vinul Cavalerului Pinot noir 2011 S.E.R.V.E; Băbească neagră 2011 de la Cramele Delta Dunării.

De asemenea, nu ratați Crama Borha – cu o bună selecție de vinuri din Spania şi standurile micilor producători din Republica Moldova.

În ceea ce mă priveşte, sper ca la sfârsitul zilei să mai rămână loc şi pentru un spumant din crâmpoşie şi un toast în sănătatea viticultorilor.

5 Comments

Filed under ştiri cu şi despre vin

Vinuri aniversare

Ce faci cand nu-ti place vinul de la masa ? E o dilema de care eu ma mai lovesc din cand in cand, si realizez ca astfel de momente iti pun la incercare creativitatea. Poate ca cei care pun cola in vin, comit acest sacrilegiu, in inocenta lor, cu sufletul curat si in dorinta de mai bine. Ieri, cu prilejul unei aniversari, am descins in cautare de vin mai bun in pivnita familiei si nu mica mi-a fost mirarea cand am descoperit cateva zeci de vinuri, uitate pe rafturi, o parte din colectia nouazecista a fratelui meu. Le-am luat, le-am sters de praf, le-am privit cu drag, ca pe o jucarie regasita din copilarie. M-am amuzat sa constat ce eram o familie iubitoare de Pinot Noir, chiar si in acele timpuri cand nu era asa la moda.

Marturisesc ca sunt o sceptica si nu sunt interesata sa beau vinuri de colectie, vechi de zeci de ani, dar brusc am inteles de ce sunt oamenii fascinati de vinurile aniversare, vinuri din anii in care s-au nascut, s-au casatorit, sau au facut copii. Vinurile astea sunt un filtru magic care iti deschid poarta catre anii aceia. Pana la urma, lichidul din ele nici nu conteaza. Importanta e doar amintirea, validarea trecutului din perspectiva prezentului, emotia.

Pinot Noir 1989, Amfora, Dealu Mare. Am privit cu aviditate eticheta, si din departari, o liceana ochelarista si cu aparat dentar imi facea cu mana. Pinot Noir 1993, Aura : fratelele meu, un rocher cu plete si o vara de neuitat in Vama Veche cu nectar de caise si Pinot Noir.

Am hotarat impreuna cu fratele meu sa ne adunam prietenii pentru o degustare de “babaciuni”. Privind cu atentie etichetele am remarcat ca pe nici una dintre ele nu este specificat daca vinul e sec, demi-sec sau dulce. Un detaliu nesemnificativ in acele vremuri. Probabil ca vinul, in normele de azi, era cel putin demi-sec, si sunt de-a dreptul curioasa sa vad cum a evoluat in timp. Daca a fost dulce, sansele sa il putem si bea, cresc. Vom povesti…

11 Comments

Filed under Pinot noir din lumea largă, poveştile Monei

Always Pinot, never Merlot

Pinot noir e un vin care provoaca fascinatie. Pentru ca e un strugure mofturos, ca fata imparatului rosu, e delicat, are nevoie de atenite, se coace repede si nu da rezultate in orice climat. La origine, un strugure de climat rece, cultivat in Franta, Germania, Elvetia, Italia si Romania, se pare ca da rezultate deosebite in ultimul deceniu, in “Lumea Noua” (Oregon, California, Australia si Noua Zeelanda). Probabil ca cel mai frumos pasaj despre Pinot noir ramane cel din filmul “Sideways” (2004). Acest film, in anul urmator lansarii, a crescut vanzarile de Pinot Noir in Statele Unite cu 70%.

Si eu sunt un fan al Pinot noir-ului, dar din motive mai personale. In primul rand, sunt o indragostita incurabila de Burgogne, iar Pinot noir-ul este strugurele fetis al acestei zone. Ca dovada, pinot noir-ul cultivat in zona germana se numeste “spatburgunder” sau “blauburgunder”. Viile din Burgogne au o poveste aparte, puternic legata de ducatul burgund, de ducii lor bogati si excentrici, care aveau cele mai frumos decorate carti de rugaciuni si care beau, ca Stefan cel mare, vinul cu carafa. Ducii de Burgogne i-au inzestrat cu prima vie, domeniul Meursault, pe cei care stau cu adevarat la originea dezvoltarii viilor burgunde, calugarii cistercieni. Se spune ca ei gustau pamantul pentru a determina care sol se potriveste mai bine soiului de strugure. Tot ei au inventat plantarea separata a soiurilor de strugure in functie de micro-climat, de structura geologica a solului si au fost primii care au tinut cont de pozitia viei fata de soare. De pe urma lor, ramane in Bourgogne o parcelare stricta a viilor si un sistem de clasificare care tine cont de aceasta parcelare, un adevarat balamuc, pentru neofitii in situatia de a citi informatia de pe eticheta vinului. Si desigur, unele dintre cele mai bune vinuri…

Am incercat sa caut pentru acest articol un Pinot noir din Romania, unde acest soi se cultiva pe suprafete generoase. Nu prea inteleg de ce Pinot noir-ul romanesc se produce cu predilectie in varianta demi-dulce si demi-sec si trebuie sa te consideri norocos daca intalnesti si o varianta sec. Eu am avut noroc cu un pinot noir de la Halewood, domeniile Dealu Mare, recolta 2008. E un vin echilibrat, nu foarte taninos, cu aciditate buna, si cu aroma caracteristica pinot-ului, de cirese. Am detectat si ceva vanilie. Pe final, m-a deranjat un pic la gust astringenta de baric. L-am servit alaturi de o kavarma din pipote si inimi in vase de lut, reteta balcanica de peste Dunare. Bucatarul l-a apreciat. E un vin tanar inca, si astept cu nerabdare sa se rotunjeasca prin inaintare in varsta. Oricum, la pretul de 12-15 lei sticla, in hipermarket, merita incercat…

9 Comments

Filed under soiuri de strugure