Cu ocazia schimbării hostingului Vinurilor Povestite am plonjat un pic în statistica google analitics şi cum a trecut binişor un an de la articolul în care povesteam ce caută lumea pe google când vine vorba despre vin am văzut câteva semne ale unor schimbări interesante şi în acelaşi timp surprinzătoare.
Deşi obsesia sulfiţilor din vin rămâne pe primul loc, la fel de actuală ca şi anul trecut, au apărut câteva subiecte de interes constant, importante cantitativ, la care nu mă aşteptam.
În primul rând, există o curiozitate crescândă pentru şampanie şi vinul spumant, se caută informaţii despre tehnologia de fabricare a şampaniei ceea ce face ca tocmai unul din primele mele posturi pe acest blog, din 2009, să fie foarte citit în acest an. E unul din motivele pentru care cred că ar fi timpul pentru o ofertă mai largă de spumant brut sans dosage românesc.
Un alt subiect cu multe intrări din google este cel legat de conservarea şi păstrarea vinului precum şi care sunt regulile de servire ale vinului la masă. Urmează tema vastă a turismului oenologic şi a degustărilor la cramă, un subiect care, din păcate, este tributar infrastructurii locale.
Avand în vedere iarna cu temperaturi extreme din ianuarie – februarie 2012, vinul de ţară din balcoanele românilor a îngheţat din nou, iar căutarile pe tema temperaturii la care îngheaţă vinul au revenit în forţă.
Un subiect interesant nou apărut este şi acela al termenului de valabilitate al vinului („unde scrie pe eticheta vinului termenul de garanţie”). Faptul că vinul nu are termen de garanţie asemeni tuturor produselor, mi se pare una din caracteristicile sale fascinante. Vinul traieşte independent de tine şi expiră după un algoritm propriu, imposibil de rezumat de o ştampilă cu o dată
Cel mai căutat producător român, dintre cei despre care am scris pe blog, este Casa Olteanu – Gramma, iar cel mai căutat soi de strugure – o surpriză ? – e crâmpoşia.
Să nu uităm şi categoriile noastre deja consacrate:
Întrebări metafizice:
„Ce înseamnă să fii băutor de vin”, „ce fel de gust are vinul sec”, „ce se poate face în Drăgăşani”, „cine este furnica din reclamă?” „care este diferenţa dintre champagne şi le champagne.”
Întrebări al căror răspuns aş vrea şi eu să-l aflu:
„un miligram de dioxid de sulf câti mililitri are?”, „ce trebuie să scrie pe eticheta ca vinul să fie original”,”cât vin poţi să bei zilnic de la cotnari”,”cum se deschide un vin fără tirbuşon”,”câţi bani a costat târgul de vinuri Goodwine”, „am dezlegat berbecuţul – legendă albaneză ?”
Dincolo de toate astea, mi se pare că faţă de anul trecut, sunt mult mai multe căutari pertinente, după anul de recoltă, după denumirea vinului şi numele producătorului şi au apărut semne timide ale interesului pentru asocierea vinului cu preparate culinare. Avem suficiente motive ca să privim lucrurile cu optimism, interesul pentru educaţia în domeniul vinului e în creştere.
